Miocardita: ce este şi cum se manifestă
Dificultăţile de respiraţie pot fi un semn că inima nu funcţionează normal, un motiv fiind instalarea miocarditei. Însă, ce cauzează această afecţiune?
Miocardita este o afecţiune cardiacă provocată de inflamarea muşchiului inimii, numit miocard. Acesta are rolul de a se contracta şi relaxa, pompând astfel sângele de la inimă către restul corpului. Atunci când acest muşchi se inflamează, cantitatea de sânge pompată este mai redusă, ceea ce cauzează aritmie cardiacă, dureri în piept şi dificultăţi de respiraţie. În cazuri extreme, miocardita poate provoca accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
De ce apare
În cele mai multe situaţii, miocardita este cauzată de un virus, cum ar fi cel herpetic, o bacterie precum streptococul auriu, un parazit sau o infecţie micotică. Pe măsură ce infecţia se extinde în organism, sistemul imunitar începe să reacţioneze, iar inflamaţia rezultată slăbeşte muşchiul inimii. Şi unele afecţiuni autoimune, cum ar fi lupusul, pot transmite mesaje greşite sistemului imunitar, făcându-l să atace inima. Înţepăturile de insecte, precum cele ale păianjenilor sau ale viespilor, pot declanşa o reacţie alergică care să afecteze şi muşchiul cardiac.
Ce simptome are
Miocardita afectează atât persoanele tinere, cât şi pe cele mai în vârstă, fără să existe antecedente de boli cardiovasculare. Deşi în unele cazuri inflamaţia nu are simptome, atunci când acestea sunt prezente pot fi confundate cu cele ale unei răceli. Printre cele mai frecvente se numără:
- Oboseală inexplicabilă;
- Dificultăţi de respiraţie;
- Febră;
- Dureri articulare;
- Dureri ascuţite în piept;
- Edem la nivelul membrelor inferioare (picioare umflate).
Cum se diagnostichează
Atunci când simptomele sunt de scurtă durată, miocardita se vindecă de la sine, fără tratament. Însă, când simptomele persistă, este necesar un consult medical. Printre investigaţiile efectuate se numără:
- Analize de sânge: pentru a identifica urme ale infecţiei;
- Radiografii toracice: pentru a evidenţia anomalii cardiace;
- Electrocardiogramă: pentru a depista eventuale modificări de ritm cardiac;
- Ecografie cardiacă: pentru a analiza structura inimii şi a vaselor de sânge adiacente;
- Biopsie miocardică: pentru a analiza la microscop ţesutul miocardic.
Poate avea complicaţii
Dacă nu se vindecă de la sine şi nu este tratată, miocardita poate afecta buna funcţionare a inimii. Sistemul imunitar va continua să o atace, menţinând inflamarea muşchiului, care, în final, poate duce la insuficienţă cardiacă sau chiar deces. Miocardita este una din cauzele de deces prematur, inclusiv la persoanele tinere. Dacă este tratată a timp, nu are sechele şi nu influenţează apariţia afecţiunilor cardiovasculare.
Cum se tratează
Tratamentul poate fi urmat doar la recomandarea şi sub supravegherea medicului specialist şi poate include medicamente ce conţin corticosteroizi, cu rol în diminuarea inflamaţiei, antibiotice sau medicamente specifice, cum ar fi beta-blocantele. Sunt recomandate pe perioada tratamentului şi anumite modificări în alimentaţie, cum ar renunţarea la sare, şi odihna suficientă. Totodată, pot fi prescrise diuretice, pentru a elimina retenţia de apă ce a dus edemul membrelor inferioare.
INFO
Nu există un mijloc de a preveni miocardita, ci se pot lua doar măsuri pentru a împiedica infectarea cu virusuri sau bacterii. Chimioterapia şi radioterapia pot provoca miocardită.
Simptom rar al vaccinului anti-COVID-19
Miocardita şi pericardita (inflamaţie a membranei care acoperă inima) pot fi efecte adverse rare ale vaccinurilor anti-COVID-19 care folosesc tehnica ARM mesager. Dacă apar dificultatea de respiraţie, bătăile puternice ale inimii, care pot fi neregulate, şi durerea în piept, persoana afectată trebuie să se adreseze medicului.
Citeşte şi: Infecţii care fac rău inimii
