Iată cum afectează poluarea sănătatea şi fertilitatea. Sfatul medicului
Poluarea este o realitate cu care trăim în fiecare zi, indiferent locul în care trăim. În mod evident, oraşele sunt printre cele mai poluate zone şi, după cum arată datele Eurostat, situaţia din România este dramatică. În rândul statelor din Uniunea Europeană, ţara noastră ocupă locul al treilea în ceea ce priveşte concentraţia de particule fine periculoase (PM2,5) din zonele urbane.
În anul 2020, Bucureştiul, cel mai populat oraş din ţara noastră, a ocupat poziţia 51 în topul celor mai poluate capitale la nivel mondial. Poluarea cu particule fine, dar şi ceilalţi poluanţi au un impact negativ asupra calităţii vieţii şi, în cele din urmă, şi asupra sănătăţii.
, medic specialist endocrinolog în cadrul clinicii DigestMed, explică faptul că substanţele poluante din mediul înconjurător au un impact major asupra sistemului endocrin. „Aceste substanţe pot interfera cu buna funcţionare a sistemului endocrin în diverse etape: pot altera sinteza (producţia) de hormoni, pot altera transportul hormonilor către celulele ţintă sau intra în competiţie cu hormonii pentru receptorii hormonali, modificând complet răspunsul celulelor”, adaugă aceasta.
Ce este şi cum funcţionează sistemul endocrin?
Sistemul endocrin este un complex format dintr-o reţea de glande şi hormonii produşi de acestea. Glandele endocrine sunt organe înalt specializate fără ducte (adică fără canale) care eliberează hormonii produşi în sânge. Aceşti hormoni sunt substanţe chimice care joacă un rol important în funcţionarea optimă a organismului.
Sistemul endocrin are nevoie de trei structuri pentru a-şi realiza funcţia:
●
Glande;
●
Hormoni;
●
Receptori hormonali.
Prin sânge, hormonii sunt transportaţi către organe, unde acţionează atunci prin întâlnirea cu o serie de receptori specifici. Funcţionarea sistemului endocrin se bazează pe o comunicare de tip feedback. Astfel, de exemplu, glanda pituitară (hipofiza) primeşte informaţii că în sânge se află o cantitate prea mică dintr-un anumit hormon. În această situaţie, hipofiza va trimite un semnal către glanda responsabilă de producerea respectivului hormon să producă o cantitate mai mare. Procesul poate avea loc şi în sens invers, atunci când hipofiza va transmite către glande reducere producţiei anumitor hormoni.
Principalele glande endocrine sunt:
●
Hipofiza;
●
Hipotalamusul;
●
Glanda tiroida;
●
Insulele Langerhans, de la nivelul pancreasului;
●
Glandele paratiroide;
●
Glandele suprarenale;
●
Ovarele;
●
Testiculele.
Poluarea şi sistemul endocrin
Ca să putem vorbi despre efectele pe care poluarea le are asupra sistemului endocrin trebuie să avem o imagine clară asupra diferitelor categorii de substanţe poluante. Poluanţii pot fi:
1. Gazoşi: monoxidul şi dioxidul de carbon, oxizi de sulf (produşi de vulcani sau de activitatea industrială); oxizi de nitrogen (care provin din arderile la temperaturi înalte), compuşi volatili organici (metanul, agenţii de răcire folosiţi pentru frigidere sau unităţile de aer condiţionat, sau substanţele rezultate din arderea plasticului).
2. Particule: praf, acizi, molecule organice, metale care provin din activitatea vulcanilor, furtuni de nisip, incendiile de vegetaţie, din arderile de combustibil (vehicule terestre, aeriene sau maritime), din procesele industriale, fumul de ţigară, detergenţii casnici, pesticide, erbicide, vopseluri, adezivi sau produse de îngrijire personală. Aceste substanţe afectează solul, aerul, dar şi mediile acvatice.
Cele mai grave afecţiuni ale sistemului endocrin cauzate de poluare
Substanţele poluante cu care intrăm în contact zi de zi pot duce la probleme de sănătate printre care se numără:
●
Infertilitate, atât la femei, cât şi la bărbaţi;
●
Tulburări de pubertate sau menopauză;
●
Chisturi sau fibroame mamare;
●
Fibroame uterine;
●
Boala polichistică ovariană;
●
Endometrioza;
●
Cancer de sân, ovar, prostată, testicule sau cervical;
●
Obezitate;
●
Diabet zaharat;
●
Sindrom metabolic;
●
Boli cardio-vasculare;
●
Tulburări ale funcţiei tiroidiene;
●
Tulburări ale sistemului imunitar;
●
Probleme legate de dezvoltarea intrauterină a fătului.
Afecţiunile sistemului endocrin asociate cu poluarea depind de cantitatea de poluanţi la care suntem expuşi şi momentul în care am fost expuşi. În cazul expuneri intrauterine, efectele pot fi permanente şi chiar transmise generaţiilor viitoare.
Simptome la care trebuie să fim atenţi
Simptomele care ar trebui să ne atragă atenţia includ:
●
Fluctuaţiile de greutate nejustificate;
●
Insomniile;
●
Transpiraţiile nocturne;
●
Pielea uscată;
●
Ciclul menstrual neregulat;
●
Probleme legate de înghiţirea mâncării.
Dr. Alina Rusu subliniază faptul că este indicată stabilirea unui consult de specialitate atunci când observăm probleme legate de dezvoltarea celor mici. Expunerea la substanţele poluante din aer, sol sau apă poate duce la stagnarea creşterii sau, din contră, la o accelerare anormală a procesului. În plus, ajutorul unui endocrinolog recomandat unui cuplu care îşi doreşte un copil, dar care nu reuşesc să obţină o sarcină.
Ne afectează poluarea şansele de a fi părinţi?
Şansele de a obţine o sarcină şi de a avea un bebeluş depind de ovocitele viabile, „ouăle” produse de ovare, şi de spermatozoizii sănătoşi, produşi în număr suficient de către testicule. Studiile au arătat că disruptorii endocrini au un impact negativ atât asupra femeilor, cât şi asupra bărbaţilor. Efectele negative asupra funcţiei reproductive pot fi identificate de la formarea gameţilor, după unirea ovulului cu spermatozoidul, dar şi în timpul vieţii intrauterine.
Cum avem grijă de sănătatea sistemului endocrin?
Substanţele care afectează funcţionarea normală a sistemului endocrin sunt prezente peste tot în jurul nostru. Din această cauză, eliminarea totală a acestora este imposibilă. Cu toate acestea, după cum explică Dr. Rusu, putem lua măsuri pentru a evita anumiţi disruptori endocrini:
●
Bisfenolii (BPA). Pentru a evita ingerarea acestor compuşi din materialele plastice este recomandată evitarea încălzirii recipientelor din plastic şi înlocuirea lor cu recipiente din sticlă.
●
Parabenii. Din fericire există o gamă largă de produse cu eticheta „paraben free” disponibile pe rafturile magazinelor şi al farmaciilor.
●
Ftalaţii. Aceşti compuşi din obiectele din plastic pot fi eliberaţi de temperaturile extreme din timpul îngheţului sau al arderii.
●
Pesticidele. Pentru a evita consumarea acestor substanţe este recomandat să alegem cu grijă fructele şi legumele pe care le alegem. Produsele cu etichetă „bio” sunt crescute fără a folosi astfel de substanţe sau cu cantităţi atent reglementate de pesticide.
●
Sulfaţii. Aceştia pot fi întâlniţi cu precădere în produsele de curăţenie sau cosmetice. Din această cauză este recomandată citirea cu atenţie a etichetelor pentru a alege acele produse care au cele mai mici cantităţi de substanţe periculoase. De asemenea, este indicată citirea cu atenţie a instrucţiunilor de folosire.
Tipul de poluare la care suntem expuşi determină bolile de care am putea suferi?
Dr. Alina Rusu subliniază faptul că identificarea relaţiilor de cauzalitate dintre substanţele poluante şi afecţiunile pe care le cauzează este un domeniu în care cercetătorii au depus eforturi semnificative, dar în care mai sunt multe informaţii de descoperit. Cu toate acestea, poate fi stabilită o cauzalitate între diferitele tipuri de substanţe şi anumite afecţiuni.
Cele mai cunoscute afecţiuni atribuite poluanţilor din aer sunt: boala obstructivă bronhopulmonară, cancerul de plămân (fumul de ţigară fiind responsabil de peste 85% din decesele din cauza cancerului pulmonar), accidentele vasculare, boala ischemică cardiacă şi infecţii respiratorii acute, atât la adulţi cât şi la copii.
Poluarea din apă ne poate afecta direct, prin consumul direct, cât şi indirect, prin consumul de alimente la a căror producţie s-a folosit apa contaminată (legume, fructe, peşte sau preparate din carne animală). Aceste substanţe chimice pot duce la boli serioase precum: boala renală sau hepatică până la cancer hepatic, afecţiuni neurologice, afecţiuni tiroidiene, infertilitate, alergii şi erupţii cutanate.
Conform Agenţiei Americane de Protecţie a Mediului, radiaţiile ionizante au suficientă putere să afecteze celulele vii şi să le altereze materialul genetic (ADN). Din fericire, celulele din corpul nostru au o capacitate de regenerare uimitoarea. Când aceasta regenerare nu are loc în mod corect, celulele pot muri sau pot deveni canceroase. Expunerea la niveluri mici de radiaţii nu are consecinţe imediate însă, pe termen lung cresc riscul de cancer.
