Cum tratezi corect diareea la copii

1 2 jpg jpeg

Hidratarea orală, prima măsură În primele 6 ore de la apariţia diareii, este indicat să-i dai copilului doar lichide, apă plată, lapte de la sân sau formulă fără lactoză, ceai de mentă, dar nu în cantitate mare deodată. La fiecare 10-15 minute, îi oferi câte 1-2 linguriţe. În amestec cu lichidele cel mic are nevoie să primească şi o soluţie de rehidratare care conţine glucoză şi sodiu, clor, potasiu (electroliţi), substanţe pe care le-a pierdut din cauza diareii sau a vărsăturilor. Le găseşti la farmacie, sub formă de pulbere care se dizolvă în apă sau ceai. Antibiotic, numai la sfatul medicului Evită să-i administrezi copilului vreun medicament fără a avea acordul pediatrului sau al unui medic. Antidiareicele pot încetini motilitatea intestinelor, iar corpul nu va putea elimina eventualele bacterii care eliberează toxine sau pătrund în peretele intestinal. Nici antibioticele nu trebuie date în lipsa unui sfat medical, îndeosebi pentru că n-ar fi util în situaţia unei infecţii bacteriene. Dacă nu se cunosc cu certitudine cauzele apariţiei diareii, nu este nevoie de un antibiotic care afectează imunitatea sau dă efecte secundare serioase.

Dacă ai un copil care nu suferă de vreo intoleranţă alimentară şi care accept să mănânce, nu-l priva de sursele necesare de vitamine şi minerale. Imediat ce ai trecut de primele 6 ore critice în care l-ai hidratat bine, vărsăturile au încetat şi scaunele diareice s-au rărit, poate mânca la fel ca de obicei, desigur, evitând grăsimile, dulciurile, băuturile carbogazoase, tot ce este nesănătos în mod normal. Sunt recomandate orezul, legumele sub formă de supe, lactatele, brânzeturile, carnea slabă.

În cazul în care, pe parcursul mai multor ore, copilul refuză să bea orice lichid care i se oferă sau are vărsături frecvente, are nevoie de un consult medical, pentru că riscă să se deshidrateze. Buzele şi pielea uscate, letargia sau, din contră, iritabilitatea, lipsa urinei, oboseala, ameţeala sunt moduri de manifestare ale deshidratării care te avertizează că e momentul să iei legătura cu pediatrul sau să mergi direct la camera de gardă a unui spital pentru copii. Alte situaţii care ar trebui să te conducă de urgenţă la un medic sunt scaunele apoase dese la copilul cu vârstă sub 6 luni, febra mai mare de 38,5 grade Celsius, prezenţa sângelui în scaun sau a durerilor abdominale.

Te-ar mai putea interesa: Ce trebuie să ştii înainte de a-i da antibiotic copilului

Chiar dacă pediatrul recomandă repaos acasă mai multe zile după o boală diareică, unii părinţi sunt tentaţi să-l ducă la grădiniţă sau la şcoală pe copil imediat ce el se simte mai bine, nu mai are temperatură corporală înaltă sau diaree. În această privinţă, medicul pediatru Irina Costache atenţionează: „Copiiii sunt contagioşi după o boală câteva zile bune, aşadar nu în prima zi fără scaune sau fără febră trebuie reintroduşi în colectivitate. Rotavirusul, de exemplu, se excretă încă 10 zile după terminarea bolii prin fecale şi, de multe ori, evoluţia este ondulantă. După 2-3 zile de evoluţie pozitivă, pot reapărea scaunele diareice“.

Sărurile de rehidratare orală îi aduc copilului unui plus de minerale care acoperă pierderile.

2 jpg jpeg

Regimul alimentar nu mai este atât de strict cum se recomanda altădată. Se preferă un intestin plin care să aibă o motilitate şi practic să elimine alimente în cadrul unei diarei în defavoarea unui intestin gol. Alăptarea va fi continuată pe tot parcursul bolii, fiind de multe ori la fel de salvatoare ca sărurile de rehidratare.