Ce este accidentul vascular cerebral şi cum îl recunoşti
Accidentul vascular cerebral se produce în urma întreruperii fluxului circulator de la nivelul creierului. Câteva minute de privare de oxigen la nivel cerebral duc la deteriorarea celulelor nervoase, lucru ce poate avea consecinţe precum paralizia totală sau parţială, pierderea capacităţii de a vorbi şi dificultăţi în ceea ce priveşte efectuarea treburilor zilnice.
Există două tipuri de accident vascular: ischemic şi hemoragic:
Accidentul vascular ischemic se produce când un vas de sânge este este astupat de un obstacol pe traiectul lui sau printr-un cheag de sânge plecat de la trombii organizaţi în inimă sau pe vasele de sânge. Este cea mai frecventă formă de AVC (80%).
Accidentul vascular hemoragic are loc în urma ruperii unui vas de sânge, care poate fi malformat congenital (anevrisme, angioame) sau dobândit (prin traumatisme sau tumori). Hemoragia se poate produce în interiorul sau în afara creierului şi poate necesita o intervenţie neurochirurgicală.
„În cazul producerii unui accident vascular cerebral, simptomatologia se poate instala mai lent (în caz de accident vascular cerebral ischemic) sau brutal (în cel hemoragic). Cel mai adesea, simptomul dominant este durerea de cap (cefalea), uneori atroce, dar şi apariţia unor stări de confuzie, ameţeli, fatigabilitate, tulburări de mers, de vorbire, greaţă, vărsături, febră. Uneori, debutează direct cu convulsii sau comă”, afirmă dr. George Popescu – Tismana, medic primar neurolog.
INFO: 20 – 25% dintre supravieţuitorii la 5 ani după un AVC dezvoltă o formă de demenţă.
Mai poţi citi şi:
- 10 porunci pentru a preveni un AVC
- AVC: Simptome care ar trebui să ne alerteze
Dr. George Popescu – Tismana, medic primar neurolog Centrul Medical Mediclass, Bucureşti În prezenţa unui pacient care se presupune că a avut sau are un accident vascular cerebral, este necesară o anamneză precoce, un examen neurologic amănunţit, electrocardiogramă, puncţie lombară sau o tomografie computerizată, eventual repetată la 24 ore în cazul suspiciunii de AVC ischemic.
Acestea vor fi întotdeauna însoţite de efectuarea analizelor de laborator (glicemie, hemogramă, colesterol, creatinină, examen sumar urină etc). În situaţa în care examinarea pacientului depistează existenţa unor tulburări de ritm cardiac, se va repeta electrocardiograma şi se va completa cu consultul cardiologic.
Ulterior, se poate investiga prin rezonanţă magnetică nucleară sau arteriografie pentru depistarea unei malformaţii sau obstrucţii vasculare, eventuale tumori etc. Pentru a diferenţia simptomatologia neurologică de o criză epileptică se poate efectua şi o electroencefalogramă. Accidentul vascular cerebral recent instalat sau diagnosticat, de orice natură, trebuie imediat spitalizat.
... ai avut deja un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor (AIT). Acesta din urmă apare când fluxul de sânge către o parte a creierului este blocat sau redus şi se manifestă prin simptome precum ameţelile sau furnicăturile. Aproape o treime dintre cei care fac un AIT vor suferi un atac cerebral în următorul an.
... suferi de unele tulburări cardiace (aritmie, anomalie a unei valve cardiace, insuficienţă cardiacă) sau ai avut recent un infarct. O tulburare de ritm cardiac periculoasă este fibrilaţia auriculară, pentru că duce la formarea cheagurilor de sânge.
... suferi de diabet zaharat. Această afecţiune favorizează ateroscleroza (depunere pe artere a plăcilor de aterom, care conţin colesterol şi alte substanţe precum calciul), care duce la îngustarea arterelor, la îngreunarea sau chiar la oprirea fluxului sangvin.
... ai frecvent migrene.
... vreunul dintre părinţi a avut un AVC.
... suferi de apnee în somn (manifestată prin sforăit puternic, cu oprirea bruscă a respiraţiei, timp de câteva secunde). Aceasta duce la creşterea presiunii sangvine, contribuind la formarea cheagurilor.
... suferi de poliglobulie (manifestată prin creşterea anormală a valorii globulelor roşii).
