Cancerul bronhopulmonar este campion absolut în clasamentele oncologice. Ucide an de an, la nivel mondial, cel mai mare număr de bolnavi dintre toate tipurile de cancer.

Dr. Bogdan Cârlan, oncolog în echipa spitalului Onco Card Braşov, consultă zi de zi bolnavi de diferite tipuri de cancer, tratează toate categoriile de tumori solide. Dar 40% dintre bolnavii care ajung la consultaţiile cu el au cancer de plămâni. 4 din 10 pacienţi care îi intră în cabinet se luptă cu cancerul pulmonar, un tip de cancer depistat adesea în stadii avansate. 

“70% din cazuri sunt stadiul 3 şi 4, cel puţin în ultima perioadă am avut multe stadii 4 diagnosticate. Cazurile vin de cele mai multe ori în stadii avansate sau metastatice, în care nu mai putem face mare lucru, deşi progresele în oncologie au fost revoluţionare cel puţin în ultimii 10-15 ani. Din păcate, raportul de mortalitatea clasează această boală pe locul 1 în continuare. Locul 1 la bărbaţi, şi procentul este în creştere la femei. În România, în anul 2018, din 12 mii de cazuri noi de cancer bronhopulmonar au existat 10 mii de decese. Acestea sunt cifrele oficiale, neoficial situaţia este mult mai gravă. Explicaţia stă în faptul că pacienţii nu ajung să fie diagnosticaţi la timp. Nu avem  - de cele mai multe ori - uneltele necesare pentru diagnostic peste tot în ţară. Totul pleacă de la medicul de familie care atunci când apar primele simptome – tuse, tuse cu expectoraţie sangvinolentă, lipsa de aer, scăderea în greutate, oboseala cronică - ar trebui să direcţioneze pacientul către un serviciu de pneumologie pentru confirmarea unei suspiciuni de cancer”, explică Dr. Cârlan.

Oncologul Bogdan Cârlan consideră că vorbim despre un tip de cancer pentru care fumatul poartă cea mai mare vină. Medicul pledează pentru renunţarea la tutun şi vine cu cifre susţinute de studii care să motiveze pacienţii aflaţi în această situaţie.

“Fumatul este pe locul 1 ca şi cauza a cancerului bronhopulmonar. Cel puţin 80-85% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt provocate de fumat. Se spune că o ţigară scurtează viaţa unui om cu 11 minute. Înainte ştiam că este vorba despre 7 minute, recent cercetătorii au actualizat la 11, în urma studiilor. Există toate şansele de regenerare atunci când renunţi la tutun. Un studiu publicat recent spune că un pacient nou care tocmai a fost diagnosticat cu cancer bronhopulmonar şi renunţă la fumat în ziua aceea, cu prima doză de tratament în 2-3 zile,  răspunde mai bine la tratament şi tolerează mai bine efectele secundare ale tratamentului decât în cazul în care nu s-ar fi lăsat de fumat. Există efecte benefice încă din primele 20 de minute de când nu mai fumezi, apoi la 24 ore, în prima lună, primele 6 luni. După 1 an, deja se reduce la jumătate riscul bolilor cardiovasculare. În 5 ani riscul de afecţiuni cardiovasculare este aproape 0, ca la un pacient care nu a fumat. Iar la 15 ani, riscul de cancer bronhopulmonar este ca la un nefumător. Deci avem nevoie de 15 ani ca să ne întoarcem la zero, să avem un ţesut complet sănătos”, declară specialistul Onco Card.

Cancerul de plâmâni conduce în topurile oncologice mondiale privind numărul de îmbolnăviri şi decese, dar în acelaşi timp este fruntaş şi în ceea ce priveşte tratamentele moderne care cresc şansele de supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor. Dr. Bogdan Cârlan vorbeşte chiar despre o revoluţie în acest domeniu şi spune că situaţii care erau de neînchipuit în urmă cu 20 de ani au acum rezolvare prin medicina modernă.

“Când depistam - acum 20-30 de ani - un pacient cu cancer bronhopulmonar metastatic nici nu credeam că vom putea ajunge să îi prelungim viaţa sau să îi îmbunătăţim calitatea vieţii. Acum, după o lună, două, trei de tratament ţintit starea lor se îmbunătăţeşte de parcă nici nu ar avea cancer. Este în prim plan imunoterapia, dacă iniţial s-a folosit mai mult în stadiile metastatice, şi era utilizată ca monoterapie, deci neasociată, acum se asociază cu chimioterapia, conform ghidurilor, ca şi tratament de primă intenţie în anumite cancere în care nu există mutaţie activatoare şi nu numai. Nu toate cancerele pulmonare sunt tratate cu imunoterapie, tratamentul diferă în functie de amprenta moleculară a cancerului fiecărui individ. Studiile sunt în desfăşurare pentru combinaţia imunoterapie cu tratament ţintit, aşteptăm date mature despre aceste asocieri, în diferite stadii ale bolii”, afirmă oncologul.

De altfel, spitalul Onco Card Braşov va fi la rândul lui parte dintr-un studiul internaţional legat de răspunsul terapeutic al pacienţilor cu cancer bronhopulmonar

“Studiul va viza cancerul bronhopulmonar în stadiu metastatic – adenocarcinom sau carcinom scuamos – este un studiu prospectiv de fază 4 prin care vom evidenţia mutaţiile acţionabile şi biomarkerii care rezultă în urma unui tratament de linia întâi. Tratamentul este standard, dar se fac două tipuri de testări genetice ce cuprind analize de sânge şi ţesut înainte şi după tratament . Astfel observăm dacă apar mutaţii sau biomarkeri care ne pot ajuta să înţelegem mai bine răspunsul pacienţilor la tratamentul administrat”, declară doctorul Cârlan.

Diagnosticul de cancer bronhopulmonar se confirmă mereu numai în urma unei bronhoscopii cu biopsie, bineînţeles după ce pacientul a efectuat o investigaţie imagistică înainte – cea mai importantă este computerul tomograf (CT) de torace. Acum 20-30 de ani se folosea în diagnostic radiografia pulmonară, dar acum putem depista tumorile de dimensiuni mult mai mici folosind computerul tomograf. “Radiografia pulmonară nu mai este metoda de elecţie în cancerul pulmonar, pentru a evidenţa o tumoră”, explică Dr. Cârlan, oncolog la spitalul Onco Card Braşov. Cât despre simptomele care ar trebui să ne trimita la medic, ele nu apar întotdeauna. Tocmai de aceea este atât de important să facem regulat analize şi investigaţii care ne ţin starea de sănătate sub control.

“10% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt asimptomatice. Chiar şi în cazuri metastatice, am avut pacienţi cu cancer bronhopulmonar stadiul 4, asimptomatici. Au făcut un CT din alte motive şi au depistat o formaţiune tumorală. Cel puţin o dată la 2 luni văd un astfel de caz”, spune oncologul Bogdan Câlan. 

Citeste si: Saturaţia de oxigen: cum se măsoară şi care sunt valorile normale