AVC: Simptome care ar trebui să ne alerteze

1 2 jpg jpeg

Simptomatologia unui accident vascular ischemic apar, de obicei, în jumătatea corpului, de partea opusă zonei din creier în care este cheagul. De exemplu, un AVC în partea dreaptă a creierului dă simptome în partea stângă a corpului. Simptomele unui AVC hemoragic pot fi similare celor produse de atacul ischemic, dar mai pot exista şi altele legate de hipertensiune intracraniană (greţuri, vărsături, convulsii, comă).

Simptomele pot progresa, agravându-se în curs de câteva minute, ore sau zile. Tipică este evoluţia de la parestezii spre pareză şi ajungând la paralizie cu hemiplegie (paralizie braţ şi picior pe o jumătate de corp) sau, în cazul atacurilor cerebrale mici şi repetate, modificarea treptată a gândirii, comportamentului, echilibrului sau a mişcării.

Simptomele unui AVC mic nu sunt întotdeauna uşor de recunoscut şi pot fi atribuite greşit vârstei mai înaintate sau pot fi confundate cu manifestările altor afecţiuni. Principalele simptome ale unui AVC includ:

a) parestezii (furnicături), pareză (amorţeală)

b) tulburări senzoriale, vedere neclară, înceţoşată, pete sau puncte luminoase, vedere dublă mergând până la pierderea vederii;

c) tulburări de vorbire sau de înţelegere a cuvintelor celorlalţi

d) probleme de mers,

e) cefalee severă, ameţeli, tulburări de echilibru sau de coordonare.

Mai poţi citi şi:

- AVC-ul răpeşte o viaţî la fiecare 6 secunde

- AVC-ul face tot mai multe victime printre tineri

* Dacă se intervine în ,,ora” de aur, şansele de recuperare sunt maxime.

* Sunaţi la 112 şi spuneţi că sunteţi lângă o persoană, precizând vârsta, eventual suferindă de unele boli, care, brusc, în timpul efortului alimentar sau fizic, a început să prezinte un deficit/deficienţă motorie – nu poate mişca o mână, un picior, o jumătate de corp sau nu vede, nu înţelege, nu aude, precizând totodată starea de conştienţă (răspunde da/nu la stimuli verbali).

* Persoana va fi oprită de la orice efort fizic, va sta în repaus, în decubit dorsal cu extremitatea cefalică uşor ridicată (până la 30 grade de la orizontală), pentru scăderea presiunii intracraniene.

* Persoana inconştientă va fi aşezată în poziţie laterală de siguranţă (foto), verificându-se gulerele, cămaşa, protezele dentare.

În cazul AVC ischemic, mecanismul principal constă în prezenţa unui cheag de sânge în artere. Cheagul poate să se formeze direct în vasul respectiv, de regulă pe îngroşări prealabile de ateroscleroză (accident vascular aterotrombotic) ori poate proveni din alte teritorii vasculare sau din inimă, situaţie în care se produce prin embolie.

Accidentele vasculare cerebrale aterotrombotice sunt favorizate de toţi factorii care contribuie la apariţia aterosclerozei şi, din acest motiv, se asociază frecvent cu boala aterosclerotică coronariană, deci şi cu infarctul de miocard. Cea mai frecventă cauză de accident embolic este fibrilaţia atrială, o tulburare de ritm care constă în bătăi neregulate, cu originea în atrii (camerele mici ale inimii).

Ea creează condiţii de formare a cheagurilor în inimă, care pot migra spre creier. Important pentru pacienţii cu fibrilaţie atrială este să cunoască faptul că, indiferent dacă nu resimt pe moment niciun beneficiu de la tratamentul anticoagulant, să nu îl abandoneze, pentru că, în situaţia lor, reprezintă principala modalitate de a reduce riscul de AVC.

2 întrebări pentru medicul tău

Răspunde dr. Garofiţa Nicolae, medic de familie

Riscul de a face atac cerebral este mai mare în acest caz, dar singular, nu poate duce la eveniment. Aceste antecedente fac parte din factorii de risc nemodificabili.

Totuşi, nu este absolut obligatoriu să se întâmple, mai sunt şi alţi factori pe care trebuie să-i prezinte pacientul respectiv: genetici (existenţa unor factori care accentuează coagularea sângelui), rasa (rasa neagră are risc mai mare decât cea caucaziană), vârsta (la cei peste 55 ani, riscul este mai mare), sexul (mai frecvent la bărbaţi, deşi mortalitatea la femei este mai mare prin AVC), mai multe episoade de atacuri cerebrale în antecedente.

Contează şi prezenţa factorilor de risc modificabili, cum ar fi hipertensiunea arterială, stilul de viaţă, alimentaţia, fumatul, bolile asociate (mai ales cele care afectează sistemul vascular: diabet, boli de sistem, boli neoplazice).

Stresul asociat celorlalţi factori de risc modificabili sau nemodificabili poate creşte frecvenţa, însă nu declanşează singur evenimentul vascular.