Sforăi? Iată ce tulburare ai putea avea!

Persoanele care sforăie ar putea avea sindrom de apnee în somn, tulburare care prezintă un risc crescut de a face infarct sau accident vascular cerebral. Totuşi, nu orice persoană care sforăie are sindrom de apnee în somn. De aceea, se recomandă un consult de specialitate.

Sindromul de apnee în somn reprezintă o întrerupere temporară a respiraţiei poate avea forme uşoare, moderate sau severe. "Apneea în somn este o tulburare respiratorie nocturnă, ce se manifestă prin opriri sau reduceri substanțiale de respirație, însoțite de scăderi ale saturației de oxigen. În funcție de numărul de evenimente pe parcursul unei ore (stabilite poligrafic sau polisomnografic), diagnosticul pozitiv este de peste 5 IAH (indice apnei-hipopnei/oră). Ca urmare a acestor manifestări respiratorii nocturne, pacientul va avea simptome pe parcursul nopții ca: sforăitul zgomotos, opriri de respirație, mersul frecvent la toaletă, somn agitat. În timpul zilei, principalele manifestări sunt: somnolența excesivă, durerea de cap matinală, lipsa de concentrare și atenție", explică dr. Doina Dumitru-Didița, medic de medicină de familie, competență în somnologie.

Pentru ca acest diagnostic să fie pus, trebuie să existe 5 pauze de somn de minumum 10 secunde într-o oră de somn. Apneea obstructivă apare pe fondul existenței unor ocluzii ale căilor aeriene superioare. În timpul somnului, căile aeriene se pot bloca în urma relaxării musculaturii gâtului și a limbii. Apneea de somn este însoțită și de sforăit puternic și somn neodihnitor. Persoanele cu acest sindrom se trezesc adesea obosite și se confruntă cu somnolență pe parcursul zilei. Obezitatea, amigdalele mărite și polipii sunt factori de risc ai sindromului de apnee în somn.  

Ce urmări poate avea

Netratat, sindromul de apnee în somn poate duce la complicaţii cardiovasculare (infarct miocardic, tulburări de ritm, hipertensiune arterială), neurologice (accident vascular cerebral), respiratorii (insuficienţă respiratorie, agravarea astmului bronşic sau a BPOC-ului), diabet zaharat, tulburări erectile şi sindrom metabolic. Nu în ultimul rând, acest sindrom poate crește riscul de accidente auto, pentru că determină somnolență, implicit scade vigilența la volan. De asemenea, afectează eficiența la locul de muncă.

Unde ceri ajutor dacă ai probleme cu somnul

În cazul în care ai simptomele specifice sindromului de apnee în somn, apelează la un medic spcialist în patologia somnului. Pentru diagnosticare, există varianta monitorizării la domiciliu, după care poate fi nevoie, pentru mai multă precizie, de testarea în cadrul unui laboroator de somnologie. În cadrul acestora, există aparatură specială (poligraf, polisomnograf), care monitorizează parametrii somnului.

Este nevoie de purtarea unui aparat special

Tratamentul acestui sindrom are ca scop restaurarea respirației normale, implicit obținerea unui somn odihnitor. Persoanele care au formă moderată sau severă de apnee de somn pot beneficia de un tratament ce constră într-o „atelă pneumatică” (aparatul CPAP), adică ventilația cu presiune pozitivă continuă. Dispozitivul ţine deschisă calea respiratorie, iar în acest fel nu se mai produc pauzele de respiraţie. Aparatul furnizează aer sub presiune faringelui cu ajutorul unei măști nazale. Presiunea aparatelor CPAP se reglează în laboratoarele de somnologie. Există mai multe tipuri de astfel de aparate, care sunt recomandate de medic în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

"În funcție de cauzele suspicionate sau de severitatea sindromului, există mai multe tipuri de abordări din punct de vedere medical. Dacă severitatea este ușoară, sunt suficiente stabilirea eventualelor cauze obstructive și înlăturarea acestora. Eventual, se recomandă și purtarea pe parcursul nopții a unei gutiere mandibulare sau terapia pozițională (dacă evenimentele respiratorii sunt legate de poziția de dormit pe spate). Dacă vorbim de apnee în somn moderată sau severă, este esențială inițierea terapiei CPAP cu mască (aparat de presiune pozitivă continuuă), terapie stabilită prin investigația numită titrare. Pe lângă terapia de bază, se stabilesc eventualele cauze și se fac recomandări legate de acestea: în caz de obezitate, recomandarea de scădere ponderală, control și intervenții chirurgicale specifice (în cauze obstructive ORL), reducere sau renunțarea la consumul de alcool și la fumat. În toate tipurile de severitate a sindromului, este recomandată respectarea igienei somnului", afirmă dr. Doina Dumitru-Didița, medic de medicină de familie, competență în somnologie.

Citeşte şi: Cât de gravă este apneea de somn