Poţi face diabet din cauza stresului? Dr. Adrian Copcea explică

Stresul face parte din viața multora dintre noi. Te-ai întrebat vreodată dacă situațiile stresante pot crește nivelul glicemiei? Dr. Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice, vorbeşte pe pagina sa de Facebook despre acest subiect.

Citeşte şi: Ce anume îți mai poate crește glicemia, în afară de mâncare?

Efectul stresului asupra glicemiei

"Stresul creşte glicemia prin mai multe mecanisme, explică dr. Adrian Copcea. Mecanismul principal e acela că hormonii de stres, în special cortizolul şi adrenalina, fac totul să mobilizeze principalul combustibil al corpului, glucoza, pentru a face faţă reacţiilor de luptă care sunt „fight or flight”. Fugi sau te lupţi. Ambele consumă energie şi corpul asta face la nevoia de fugă sau de luptă: mobilizează energia. Asta se face lăsând mai multă glucoză disponibilă în sânge spre a fi mobilizată în teritoriile care se luptă sau aleargă. Problema mare cu stresul e că de cele mai multe ori nu au loc nici fuga, nici lupta, ci doar reacţiile chimice specifice. Inclusiv mobilizarea de glucoză.

Şi mai tehnic, cortizolul lucrează pe multiple mecanisme pentru a mobiliza glucoza. El şi dictează ficatului să descompună din stocul de glucoză, numit glicogen, el dictează şi formarea de glucoză din surse care nu sunt din familia glucidelor (carbohidraţilor), mai exact procesul de gluconeogeneză, ba chiar induce o rezistenţă la insulină care înseamnă că celulele nu mai captează glucoza ci glucoza rămâne la niveluri mai ridicate în sânge spre a merge la teritoriile care au nevoie de ea. Acestea sunt principalele mecanisme prin care stresul creşte glicemia, un fenomen vizibil în mod special la diabetici. Un ghinion colateral este că absolut toţi hormonii de stres sunt hormoni hiperglicemianţi, singurul hormon care scade glicemia este insulina şi el nu e un hormon de stres.

Stresul poate declanşa diabet zaharat!

Iar revenind tabloul mare: da, stresul poate declanşa diabet zaharat, mai degrabă îi devansează apariţia, stresul poate induce dezechilibre ale diabetului în sensul creşterilor de glicemii. Sunt fenomene reale, cunoscute, cuantificabile. Şi mai există o patologie interesantă care reprezintă o subtilitate a domeniului nostru: diferenţierea între ceea ce se numeşte „hiperglicemie de stres” şi un diabet zaharat „instalat”, la astfel de situaţii mai lăsăm elementul numit timp să contribuie la diagnostic.

Cât despre gestionarea stresului, e foarte important rolul psihologului, eventual şi al psihiatrului dacă e cazul. Iar fenomenele organice, palpabile, de suprafaţă, precum creşterea glicemiilor sunt abordabile pe ambele căi: fie se lucrează la a diminua stresul (care şi el poate fi psihologic sau biologic, bolile în sine, inclusiv infecţiile, sunt un stres biologic pentur organism), fie lucrăm superficial la a regla din consecinţele stresului, adică scădem glicemia cu armele pe care le avem. Iar acest proces e la rândul său important, întrucât în diabet creşterile de glicemii contribuie la un cerc vicios care cuprinde şi rezolvarea mai dificilă a cauzei stresului. De exemplu la o ulceraţie (rană), care în sine e un stres pentru organism, creşterea glicemiilor poate contrbui la vindecarea deficitară, şi invers, reglarea glicemiilor poate contribui la o mai bună evoluţie a rănii.

E un subiect vast şi am alunecat încet spre detalii, dar concluzia, care a fost şi în titlu, e că: da, e adevărat, stresul creşte glicemiile, în mod particular în diabetul zaharat".

Dr. A. Copcea

Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca