Cum se diferenţiază chisturile ovariene benigne de cele maligne. Medicul răspunde

Chisturile ovariene reprezintă o patologie frecventă în ginecologie. Majoritatea chisturilor ovariene sunt asimptomatice și se depistează în cadrul consultului anual de rutină.  Dr. Ana-Maria Mihai, medic specialist obstetrica-ginecologie, ne spune mai multe despre chisturile ovariene.

Din fericire, locul principal îl ocupă chisturile benigne, iar dintre acestea cele mai frecvente sunt chisturile funcționale, cu origine la nivelul foliculilor ovarieni, care apar în urmă disfuncțiilor hormonale din timpul ovulației, și practic reprezintă extinderea foliculului antral cu fluid seros (acumulare de lichid).

Altă categorie de chisturi ovariene benigne sunt chistadenoamele seroase și mucinoase și teratoamele. Teratoamele se mai numesc chisturi ovariene dermoide și conțîn celule germinative ce formează țesuturi străine ovarului (pot conține par, grăsime, oase și dinți).

Chisturile ovariene endometriozice (endometrioamele) presupun prezența celulelor endometriale (endometrul fiind stratul intern al uterului, care se elimina parțial în timpul menstruației și locul în care se implantează sarcinile) la nivelul ovarului. Simptomatologia tipică a acestei patologii o reprezintă durerile pelvine în timpul menstruației (dismenoree). Statistic 40-50% dintre femeile cu dureri pelvine au endometrioză (nu întotdeauna localizată la nivel ovarian). De asemenea endometrioză este frecvent cauza infertilității.

Durerea ciclică la menstruație poate sugera prezența unui chist endometriozic ovarian, în timp ce durerea intermitentă poate sugera o torsiune incipientă, iar durerea acută severă poate indică torsiunea cu ischemie ovariană. Torsiunea ovariană reprezintă practic răsucirea acestuia, cel mai frecvent împreună cu trompă în jurul ligamentului larg. Cel mai mare risc de torsiune îl au ovarele cuprinse între 6-10 cm și reprezintă o urgență ginecologică.

Uneori pot să apară dereglări hormonale cauzate de chisturile ovariene, care diferă în funcție de tipul de celule implicate. Prin stimularea celulelor granuloase apare un exces de estrogen, care poate determină dereglări menstruale sau sângerări, în timp ce stimularea celulelor tecale produce virilizarea pacientei prin excesul hormonilor androgeni (caracterizată de hirsutism, adică creșterea excesivă a părului pe față, piept abdomen, spate, degetele de la mâini sau picioare; îngroșarea vocii; alopecie; acnee).

Vezi şi: Cum se depistează cancerul ovarian. Medicul răspunde

Benigni sau maligni?

Diferențierea dintre chisturile benigne și cele maligne (canceroase) devine dificilă uneori, chiar dacă avem la dispoziție metode imagistice (ecografie și RMN cel mai frecvent) și markeri tumorali (cel mai relevant în patologia ovariană fiind scorul ROMA, care este un test din sânge ce indică probabilitatea că un chist ovarian să fie malign și ne orientează în conduită terapeutică – un scor ROMA crescut indică necesitatea intervenției chirurgicale, cu excizia chistului și examinarea histo-patologică a acestuia; examenul histopatologic fiind singurul care poate confirmă cu certitudine natură malignă a formățiunii).

Vezi şi: Cum se manifestă cancerul ovarian. Semne de alarmă

Se tratează sau nu?

Majoritatea chisturilor ovariene sunt funcționale și regresează într-un interval de maxim 6 luni de la identificare. Uneori sunt utilizate contraceptivele orale combinate (anticoncepționalele) pentru a grăbi acest proces, dar studiile nu arată beneficii majore ale acestei terapii adjuvante și se recomandă să fie utilizate doar în cazuri bine selecționate. În schimb, în majoritatea cazurilor se poate dovedi utilă suplimentarea cu inozitol care ajută la reglarea funcției ovariene și prevenția recurenței chisturilor.

De asemenea, pentru îmbunătățirea funcției ovariene, este extrem de important să menținem  indicele de masă corporal în limite normale (între 18,5 și 25), să avem o alimentație nutritivă (de evitat în mod special carnea de pui din comerț/fast-food) și un stil de viață activ, sedentarismul fiind un factor de risc pentru multe patologii, inclusiv chisturile ovariene.

Tratamentul chisturilor endometriozice vizează remisia simptomatologiei și stagnarea evoluției bolii. Fiind o patologie dependență de statusul hormonal, frecvent se apelează la anticoncepționale și alte tratamente hormonale, pe lângă antialgice. De asemenea, intervenția chirurgicală este frecvent necesară, mai ales atunci când chisturile ajung la dimensiuni mari, când sunt prezente focare endometriozice și la alt nivel (peritoneal, recto-sigmoidian, ligamente utero-sacrate, anse intestinale, etc) și, bineînțeles, când simptomatologia nu se remite sub tratament medicamentos.

Atunci când simptomatologia o impune, intervenția chirurgicală se poate realiza fie sub formă chistectomiei (se excizeaza doar chistul, restul ovarului se conservă) sau sub formă ovarectomiei (întregul ovăr este excizat – atunci când chistul a afectat întregul țesut ovarian și nu mai există țesut funcțional ce poate fi prezervat sau atunci când există suspiciunea unui chist ovarian malign). Abordul chirurgical poate fi clasic (incizie abdominală) sau laparoscopic (minim-invaziv, cu o recuperare mai rapidă, dar nu întotdeauna posibil din cauza dimensiunii chistului sau a suspiciunii crescute de tumoră malignă).

Un lucru pe care îmi doresc să îl știe toate femeile este faptul că ovarele sunt răspunzătoare pentru secreția majorității hormonilor din corpul nostru și menținerea lor într-o stare funcțională cât mai bună ne ajută întregul organism să funcționeze corect. De asemenea, rezervă ovariană (numărul de ovocite) este limitată și se consumă în fiecare luna, la fiecare ciclu menstrual dar și cu fiecare alegere proastă pe care o luăm în legătură cu stilul nostru de viață. Fumatul, sedentarismul, alimentația toxică, stresul, lipsa somnului sunt factori care duc la îmbătrânirea prematură a ovarelor și la dereglări hormonale care duc mai departe la foarte multe dereglări în organism.

Recomandarea mea pentru toate femeile este să aibă o relație apropiată cu medicul lor ginecolog, să nu amâne niciodată controlul anual de rutină, să nu treacă cu vederea simptomele care necesită investigații în afară controlului de rutină și să ia alegeri sănătoase în fiecare zi.

Dr. Ana-Maria Mihai, medic specialist Obstetrica-Ginecologie, cu Competene in Ecografie obstetricala si ginecologica, Colposcopie, Histeroscopie, Medicina Regenerativa, Estetica Genitala/Ginecologie Regenerativa, Membru SREG (Societatea Romana de Estetica Ginecologica) si membru executiv IASRM (International Association of Stem Cell and Regenerative Medicine) cu participari active in cadrul congreselor nationale si internationale de specialitate.