Ce boli poţi face dacă nu ai suficient colagen în corp? Medicul explică
Una dintre substanţele de care organismul are nevoie pentru a funcţiona corespunzător este colagenul.
Proteină prezentă în numeroase organe şi ţesuturi din corp, colagenul este produs în mod natural de organism. Este bine de ştiut că după 25 de ani, producţia de colagen începe să scadă, mai ales sub influenţa unor factori precum fumatul, radiaţiile ultraviolete şi nivelul crescut de zahăr din sânge.
Alimente pe care să le consumi pentru a avea colagen
Organismul produce colagenul prin îmbinarea unor aminoacizi conţinuţi de sursele de origine animală. Printre alimentele care conţin nutrienţi necesari pentru producerea colagenului se numără: carnea (de pasăre sau roşie), ouăle, lactatele. Măduva osoasă, organele şi gelatina sunt toate surse de colagen. Pentru producerea colagenului, organismul are nevoie şi de vitamina C (citrice, ardei gras, conopidă), zinc (năut, linte, fasole, cereale integrale) şi cupru (organe de animale, pudră de cacao).
Vezi şi: De ce să nu înlături niciodată pielea de pe carne?
Au efect suplimentele de colagen?
Dacă ai o alimentaţie care include sursele necesare pentru producerea colagenului, nu ai nevoie de suplimente. Poţi lua, la recomandarea medicului, suplimente. Dintre acestea, două sunt populare: gelatina şi colagenul hidrolizat (pudră).
Cum se manifestă deficitul de colagen: boli şi situaţii medicale
Dr. Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice, a explicat pe site-ul său care sunt afecţiunile şi situaţiile medicale legate de deficitul de colagen:
• ÎMBĂTRÂNIREA PIELII, RIDURILE. Cu înaintarea în vârstă producţia de colagen scade şi reţeaua formată de colagen devine mai dezorganizată, e ceea ce duce la riduri, la îmbătrânirea pielii. De altfel primul remediu pentru aceste situaţii, utilizat în dermatologie / chirurgie estetică de câteva decade este utilizarea de soluţii de umplere dermică (“fillere”) cu colagen.
• VINDECAREA ÎNTÂRZIATĂ A RĂNILOR, COMPLICAŢIILE DIABETULUI. Diferite anomalii ale metabolismului colagenului există în diabetul zaharat, unele din ele sunt legate de o producţie defectuasă iar altele, frecvente în diabetul dezechilibrat, sunt legate de produşii avansaţi de glicare (AGE, Advanced Glycation End-products) care se “lipesc” de proteine, inclusiv de colagen, făcându-le mai rigide. E unul din motivele pentru care insistăm pe echilibrarea diabetului la niveluri la care apariţia acestor păcătoşi AGE să fie ţinută sub control: când glicemiile sunt mari se generează tot mai multă “rugină metabolică” cum spun eu acestor AGE.
•BOLILE REUMATOLOGICE: COLAGENOZELE / CONECTIVITELE. O serie largă de boli reumatologice e legată de anomalii ale ţesuturilor conjunctive şi, în mod specific, ale colagenului. În unele din aceste boli sistemul imun atacă ţesuturile conjunctive, ţesuturile bogate în colagen, din aceste motive ele sunt încadrate la “colagenoze”. Afecţiuni din categoria colagenozelor sunt: lupusul (lupusul eritematos sistemic), sclerodermia, dermatomiozita: în aceste boli există inflamaţie şi atacuri imune asupra unei serii largi de ţesuturi. Colagenozele fac parte dintr-o familie mai largă de boli ale ţesutului conjunctiv numită “conectivite” (şcoala franceză utilizează mai mult acest termen), care cuprind artrita reumatoidă, sindromul Sjogren, spondilita anchilozantă, diverse vasculite etc.
• SINDROAME GENETICE CU AFECTAREA COLAGENULUI. Sindromul Ehlers-Danlos este boala genetică caracterizată prin articulaţii hiperflexibile / hiperelastice. Ţesutul conjunctiv este atât de “moale” încât nu mai ţine “legate” articulaţiile, pielea, chiar şi vasele de sânge (pe vremuri diferite cazuri de sindrom Ehlers-Danlos erau utilizate inclusiv în circ – desigur ceva neetic în prezent – tocmai pentru flexibilitatea spectaculoasă a articulaţiilor). Sindromul Marfan, de asemenea, include astfel de anomalii ale ţesuturilor conjunctive şi colagenului, unele implică pereţii vaselor de sânge, în principal ai aortei, care poate suferi prin anevrism şi disecţie.