Testul simplu care măsoară capacitatea pulmonară

Spirometria este un test simplu, care măsoară funcția pulmonară și poate depista BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), a treia cauză de deces la nivel global.

Bolile respiratorii sunt adesea subdiagnosticate, deși pot afecta semnificativ calitatea vieții. Spirometria ajută la identificarea timpurie a problemelor respiratorii, înainte ca acestea să devină severe. Printr-un diagnostic corect, pacienții pot beneficia de tratamente eficiente care îmbunătățesc semnificativ viața de zi cu zi.

Din păcate, spirometria în România nu are reputația și popularitatea electrocardiogramei. Se fac mult mai puține spirometrii, desi este un instrument complet pentru evaluarea BPOC, care poate fi folosit pentru diagnostic și monitorizarea unui pacient cu emfizem pulmonar sau bronșită cronică, dar și a unui concetățean care este fumător sau care are o expunere la factori poluanți casnici, industriali sau profesionali. Este în același timp un marker pentru măsurarea sănătății plămânului de-a lungul vieții.” spune prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

„Funcția pulmonară nu este doar un indicator al sănătății plămânilor, ci și al sănătății generale. Studiile arată că micile scăderi ale funcției pulmonare sunt asociate cu un risc crescut de boli cronice. Prin spirometrie, putem detecta din timp aceste modificări și interveni prompt.” explică Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș, Președintele Societății Române de Pneumologie în perioada 2020 – 2024.

Factorii care pot duce la probleme respiratorii sunt multipli. Acum știm că există mulți alți factori care sensibilizează plămânul în afară de fumul de tutun (fumat activ și pasiv), care pot induce sau agrava starea plămânului și a bolii în sine. În special în sezonul rece suntem vulnerabili la expuneri precum poluarea aerului și infecțiile respiratorii care pot împiedica creșterea plămânilor și pot crește riscul de a dezvolta boli pulmonare cronice mai târziu în viață.

„Despre BPOC se știe la ora actuală că poate debuta și evolua tăcut încă din copilărie și chiar și mici scăderi ale funcției pulmonare sunt asociate cu un risc crescut de deces. De aceea cred că orice oportunitate de testare a capacității pulmonare este binevenită și oferta cu ocazia acestei zile a Societății Române de Pneumologie de efectuare de spirometrii gratuite trebuie folosită pentru a ști exact vârsta plămânului, organ care asigură oxigenerea tuturor componentelor angrenate în susținerea vieții din corpul uman. Începând de la momentul diagnosticului, tratamentul BPOC constă în spray -uri dar și în indicații de creștere a apărării organismului toate în slujba încetinirii mersului bolii dar și al ameliorării vieții acestora sau a evitării evoluției letale a bolii.” completează Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan.

Vezi şi: Ce boli se pot depista prin spirometrie

BPOC în cifre 

- 60% dintre pacienții cu BPOC sunt spitalizați pentru o durată de cel puțin

- 5 zile, iar în cazurile severe, această perioadă depășește 8 zile și necesită adesea terapie intensivă. Un diagnostic precoce al BPOC prin spirometrie poate reduce riscul de spitalizare cu 20-50% dacă tratamentul este inițiat din timp.

- 74% dintre pacienții cu BPOC sunt pensionari, adesea cu venituri reduse, ceea ce limitează accesul la tratamente. Compensarea medicamentelor pentru BPOC este de doar 50%, ceea ce duce la situații în care pacienții nu își permit tratamentul.

- Exacerbările (crizele) severe ale BPOC reprezintă până la 75% din costurile de asistență medicală asociate bolii. Prin diagnostic și tratament timpuriu, aceste costuri pot fi reduse cu peste 50% și astfel contribuie indirect la îmbunătățirea calității vieții pacienților.

- Mortalitatea din cauza BPOC scade cu aproximativ 25% în rândul pacienților diagnosticați devreme și tratați conform ghidurilor. Studiile arată că tratamentul inițiat pe baza rezultatelor spirometriei poate prelungi viața pacienților cu până la 5 - 9 ani, în funcție de severitatea bolii.

„Pacienții cu BPOC necesită cel puțin o internare în spital pe an, iar ratele de mortalitate după internare sunt foarte ridicate, crescând cu 43% după 2 ani. Chiar și o exacerbare moderată, care ar putea să fie gestionată fără spitalizare, este asociată cu o creștere a costurilor din sănătate. O singură exacerbare severă poate crește cu 54% costurile medicale asociate BPOC, la 12 luni de la vizita de monitorizare. De aceea avem nevoie de strategii de sănătate și acțiuni concrete de politică publică care să îmbunătățească managementul bolii. BPOC introdusă în Strategia Națională de Sănătate până în 2030 și reprezintă o prioritate” spune Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, vicepreședintele Societății Române de Pneumologie.

Primul pas în diagnosticarea BPOC este spirometria.