Tu ştii câţi ani au plămânii tăi? Fă-ţi gratuit o spirometrie!

Astfel, în weekendul 17-18 noiembrie, în intervalul orar 9:00-17:00, medicii îi aşteaptă pe bucureşteni să-şi facă gratuit o spirometrie în faţa magazinului Unirea (pe colţul dinspre Bulevardul Unirii). Sunt invitaţi la examinare mai ales cei care au riscul cel mai mare de BPOC: fumătorii cu vârste de peste 40 de ani, care tuşesc dimineaţa cu expectoraţii, respiră greu şi au toleranţă redusă la efort. Spirometria este o procedură simplă, rapidă, care nu doare şi pe care fumătorii ar trebui să o efectueze de 2 ori pe an. Ea evaluează cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira într-o unitate de timp. Cei care vor să-şi facă o spirometrie trebuie să nu fumeze cu 1 oră înainte de procedură.

Bronhopneumopatia Obstructivă Cronicăeste o boală respiratorie care atacă bronhiile şi plămânii (bronho = afectarea arborelui repsirator, pneumopatie = afectarea plămânilor, obstructivă = blocarea fluxului de aer, cronică = pe termen lung). Se diagnostichează greu, pentru că nu are simptome specifice, iar cei care au anumite simptome le pun pe seama altor cauze. „BPOC-ul este sub-diagnosticat, tusea şi expectoraţia sunt „normale”, cu ghilimelele de rigoare, pentru fumători, boala are un debut insidios, simptomele sunt puse pe seama îmbătrânirii şi pierderii formei fizice. Şi când se prezintă la medic, sunt de obicei forme severe şi foarte severe, atunci când funcţia pulmonară este sub jumătate din cât ar trebui să fie.” a precizat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie. „Este BPOC-ul numai o boală a plămânilor? Din păcate, nu. Pe măsură ce trecem către aceste forme de BPOC severe şi foarte severe, în primul rând sunt implicate bolile cardiovasculare, apoi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, osteoporoza şi nu în ultimul rând depresia şi anxietatea, acestea din urmă de 3 ori mai frecvente decât la populaţia fără BPOC.”, a mai adăugat prof. dr. Ulmeanu.

Deşi este cauzată în spacial de fumat, 85% dintre fumători nu au auzit niciodată de această afecţiune. Tusea cronică, expectoraţiile, şuieratul la respiraţie, senzaţia de sufocare, oboseala accentuată sunt semnele care ar trebui să trimită o persoană la pneumolog, mai ales dacă este fumătoare şi are peste 40 de ani. Debutul bolii apare la vârste mai mici la femei, pentru că acestea au o sensibilitate mai mare la fumul de ţigară, inclusiv în ceea ce priveşte fumatul pasiv. Alte cauze pentru BPOC sunt expunerea la pulberi industriale, noxe chimice, arderile de biomasă (gătit, încălzit, expunere ocupaţională). În special în zona rurală, apar femei cu diagnostic de BPOC care, deşi nu au fumat niciodată, au stat mulţi ani şi au gătit la focuri de lemne sau diverse amestecuri vegetale şi nu numai care le-au atacat plămânii.

O anchetă efectuată la nivel naţional în 2017-2018, pe 7300 de subiecţi din populaţia activă şi din cea inactivă, a concluzionat că 51% dintre cei chestionaţi sunt fumători activi sau ex-fumători, iar 38% au greutăţi la respiraţie sau senzaţia de lipsă de aer la efort. 79% dintre cei care au avut probleme respiratorii în ultimele 12 luni nu s-au adresat nici măcar medicului de familie. Mai îngrijorător este că, dintre cei diagnosticaţi cu BPOC, bronşită cronică, emfizem, doar 42% merg la medic constant şi sunt monitorizaţi de un pneumolog.

În prezent, există şi în România tratamente de ultimă oră pentru BPOC. Este vorba despre tratamente inhalatorii, însă ele trebuie administrate zi de zi, pentru ca pacieţii să aibă o calitate a vieţii crescută şi pentru a rări exacerbările bolii, care pot necesita spitalizare de urgenţă. Fără tratament, BPOC determină reducerea severă a capacităţii respiratorii, ceea ce duce la invaliditate şi moarte prematură.

„Boala asta presupune prevenţie, profilaxie, care se face cu vaccin antigripal şi vaccin pneumococic. Dintre cei care ar trebui vaccinaţi, doar 12% au primit vaccin antigripal, ceea ce este foarte puţin”, a subliniat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Secţiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie. Vaccinul antigripal este decontat şi se recomandă efectuarea lui anuală, cel pneumococic nu se decontează, dar efectuarea lui e recomandată o dată la 5 ani.