Focus pe migrenă la Ziua Mondială a Creierului

Ziua Mondială a Creierului, sărbătorită în fiecare an pe 22 iulie, se concentrează în 2019 pe migrenă, o afecţiune de care suferă aproximativ 14% din populaţie.

La nivel mondial, una din 7 persoane suferă de migrenă. Mulţi au impresia că e vorba de o simplă durere de cap dar, de fapt, este vorba despre o afecţiune neurologică cronică, manifestată prin atacuri frecvente de durere, greaţă, vărsături şi, uneori, fotofobie. Deşi nu se vindecă, migrena se tratează eficient prin diverse mijloace.

Migrena, un tip de cefalee primară

Cefaleea (durerea de cap) afectează multe persoane, în special din mediul urban, şi este un simptom indicator pentru o serie de afecţiuni.  Cefaleea este de două feluri: primară şi secundară. 90% dintre cefaleele primare sunt incluse în 3 categorii: migrena, cefaleea de tensiune şi clusterul, iar cele secundare apar în cazul unor boli neurologice sau sistemice. Când un pacient cu cefalee este evaluat, medicul trebuie să excludă întâi o cauză secundară care ar putea avea consecinţe vitale. Pacientul este întrebat dacă are un istoric familial, de la ce vârstă are durerea de cap, de câte ori pe lună, cât durează episodul, care e intensitatea durerii, ce alte simptome mai are, cum reacţionează şi la ce fel de tratament, dacă îi afectează programul de lucru şi dacă a observat anumiţi factori favorizanţi. Pacientului i se face apoi şi un examen clinic (i se ia tensiunea, se face un exmen neurologic, se palpează regiunea cervicală etc).

Dacă persoana are sub 50 de ani, nu are boli asociate şi examenul neurologic este în limite normale, în general cefaleea nu indică o problemă gravă. Există, însă, şi o serie de indicatori care le arată medicilor că e vorba de o afecţiune mai serioasă. „Care sunt semnele care ne alertează pe noi, clinicienii, în momentul în care avem un pacient cu cefalee? O boală sistemică - febră, scădere ponderală, o boală oncologică preexistentă, sarcina, pacientul imunocompromis, inclusiv cel cu HIV -, semnele neurologice obiective, adică alterarea stării de conştienţă, confuzia, edemul papilar, deficitele neurologice focale, crizele compulsive sau meningismul, debutul durerii peste 50 de ani sau o durere ca o străfulgerare, alte condiţii asociate, precum traumatismul cranian, abuzul de stupefiante, expunerea la anumite toxine, durerea la trezirea din somn care se agravează brusc şi durerea de cap care exista anterior, dar şi-a schimbat caracteristicile. Aceşti factori trebuie analizaţi pentru a fi siguri că nu trecem peste ceva care să pună în pericol calitatea vieţii pacientului sau chiar viaţa lui”, spune dr. Dan Mitrea, neurolog, co-fondator al clinicii Neuroaxis.

Un tip aparte de cefalee este cea cronică, aceasta având o frecvenţă de 15 zile pe lună, pe o perioadă mai lungă de 3 luni, în absenţa oricăror altor afecţiuni. Migrena cronică poate fi încadrată tot în această categorie de cefalee cronică, la fel cefaleea de tensiune cronică, cefaleea de abuz medicamentos, hemicrania continuă şi cefaleea hipnică (apare în timpul nopţii, în general la vârstnici, e o durere scurtă, care cuprinde tot capul şi trezeşte persoana din somn).

Factori favorizanţi şi tratament pentru migrenă

Migrena este o durere de cap severă şi recurentă, care poate fi precedată sau însoţită de diverse simptome. Durerile pot ţine câteva ore sau câteva zile, iar cauzele nu sunt deocamdată cunoscute. Există, însă, o serie de factori favorizanţi pentru migrenă, care au legătură cu starea emoţională, cu schimbările hormonale, alimentaţia (consum de alcool, glutamat monosodic, brânzeturi fermentate, cofeină) medicaţia sau mediul înconjurător (lumina soarelui, zgomotul excesiv, variaţiile meteo, anumite parfumuri).

Migrenele beneficiază de tratament acut şi de tratament profilactic. „În cazul pacienţilor care au atacuri uşoare sau moderate li se administrează medicaţie nespecifică, care se eliberează fără prescripţie medicală. Se pot administra antiinflamatoare, antialgice, paracetamol sau combinaţii. Celor care au atacuri moderate sau severe, care nu trec la administrarea de antiinflamatoare, noi, medicii, le recomandăm o medicaţie specifică şi anume triptani. Acest tratament este specific migrenei, are anumite contraindicaţii, în bolile vasculare severe, cum ar fi antecedentele de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral, în sarcină sau hipertensiune arterială necontrolată”, spune Dr. Patricia Toboc, neurolog la MedLife.

Dacă un pacient cu migrenă are mai mult de două zile pe lună dureri de cap care îi alterează calitatea vieţii (nu mai poate merge la muncă, de exemplu), în ciuda tratamentului acut administrat corect, e indicat să apeleze la tratamentul profilactic. Acest tip de tratament se administrează zilnic. „Medicamentele care se folosesc în prezent pentru tratamentul profilactic nu sunt specifice migrenei, sunt clase de medicamente dezvoltate pentru alte boli: beta blocantele, care s-au folosit iniţial pentru boli cardiace, antiepileptice şi antidepresive. În timp, s-a văzut că aceste clase de medicamente sunt eficace şi în tratamentul migrenei”, a adăugat Dr. Toboc. De curând a fost aprobată o nouă clasă de medicamente pentru tratamentul profilactic, anticorpii monoclonali anti CGRP, care se administrează injectabil. Printre noile terapii de tratare a migrenei se numără şi neuromodularea, cu ajutorul unor dispozitive precum Cefaly Dual, care poate fi utilizat atât pentru terapia în acut cât şi pentru cea în prevenţie.

Ziua Mondială a Creierului, #WorldBrainDay, este organizată în România de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN) şi Federaţia Europeană a Asociaţiilor Neurologice (EFNA), pentru a creşte nivelul de conştientizare a importanţei sănătăţii creierului.