De Ziua Mondială a Diabetului, să conştientizăm importanţa prevenirii, a tratamentului şi a familiei

Diabetul zaharat este o afecţiune a pancreasului, care poate fi de tip 1 sau de tip 2. Cel de tip 1, numit şi diabet juvenil, este diagnosticat frecvent în copilărie, şi se caracterizează prin faptul că majoritatea celulelor pancreatice nu produc insulină. Cel de tip 2, în care organismul dezvoltă rezistenţă la insulină, debutează de obicei la vârsta adultă şi e cauzat de factori precum obezitate, sedentarism, fumat, colesterol mărit sau hipertensiune arterială. Aproape 70% dintre cazurile de diabet zaharat ar putea fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Din păcate, există multe persoane care nu ştiu că au diabet, pentru că nu merg la medic pentru investigaţiile de rutină. Cele mai frecvente simptome ale diabetului zaharat sunt: setea excesivă, urinarea frecventă, vederea înceţoşată, rănile care se vindecă greu, oboseala şi iritabilitatea.

Aproximativ 80% dintre cei diagnosticaţi cu diabet suferă de diabet tip 2, adică acel tip de diabet care poate fi preîntâmpinat. „Ca să putem să-l prevenim, trebuie să ştim ce avem de făcut. Stilul de viaţă sănătos este esenţial. Dar ce reprezintă acest stil de viaţă sănătos? În primul rând, cunoaşterea istoricului familial: să ştim dacă cineva în familia noastră vreodată a fost diagnosticat cu diabet. În al doilea rând, să ne controlăm greutatea. Ştim foarte bine că celula care mănâncă cea mai multă insulină este celula grasă. Şi atunci trebuie să ne controlăm greutatea, să ne calculăm indicele de masă corporală şi să ştim în ce categorie ne încadrăm. Alt factor de risc este alimentaţia. E nevoie de o alimentaţie echilibrată, bogată în fibre, fructe, legume, proteine şi cunoaşterea „farfuriei ideale”. Aşa, între ghilimele, pentru că nimeni nu stă să-şi pună în farfurie toate categoriile de alimente pe care trebuie să le mănânce. Dar cunoaşterea reprezintă cheia şi secretul unei diete echilibrate. Aţi văzut, în momentul în care cineva află că are diabet, imediat are impresia că gata, a renunţat la toate bucuriile vieţii, a renunţaţ la zahăr, la dulciuri, la prăjituri şi ăsta e primul pas al impactului negativ asupra omului. Pentru că a renunţa la plăcerile vieţii este într-adevăr un factor de frustrare. Nu este aşa. Trebuie să ştiţi ce fel de dulce să mâncaţi şi ce acţiune trebuie să întreprindeţi asupra acestui dulce” a precizat dr. Adriana Dumitrescu, medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli diabolice.

Tratamentul pentru diabet este medicamentos sau cu administrare de insulină. În prezent, foarte utile pentru pacienţi sunt sistemele pentru monitorizarea glicemiei, care pot fi folosite atât de adulţi, cât şi de copii. Dacă este diagnosticat târziu sau nu se respectă tratamentul, diabetul poate duce la complicaţii grave, precum angiopatia diabetică (creşte riscul de infarct miocardic, atac cerebral sau insuficienţă renală), retinopatie (afecţiune care duce la orbire) sau nefropatie (principala cauză de insuficienţă renală cronică terminală).

Pacienţii cu diabet şi familiiile lor pot beneficia gratuit de informaţii legate de felul în care trebuie manageriată boală, despre cum să-şi aleagă şi prepare alimentele şi despre noile tratamente prin programul „Şcoala de Diabet” desfăşurat de Asociaţia pentru Dezvoltare şi Cercetare Medicală Sanamed. Rolul acestui program are în vedere îmbunătăţirea calităţii vieţii celor implicaţi.

Tema din acest an pentru Ziua Mondială a Diabetului este „Diabetul şi familia”, pentru că apropiaţii au un rol crucial în viaţa persoanei cu diabet. Dacă pacientul nu are sprijinul familiei, de multe ori evoluţia lui nu este favorabilă, pentru că nu este compliant la tratament. „Uneori observăm şi cât de mult contribuie diabetul într-o familie unde există cel puţin o persoană cu diabet. Reorganizarea stilului de viaţă - a meniului din familie, a activităţilor de zi cu zi, a somnului; învăţarea vulnerabilităţii şi a puterii acesteia, auto-organizarea şi auto-educarea; şi, nu în ultimul rând, iubirea faţă de celălalt exprimată prin deschiderea spre schimbare. Toate acestea le trăim zilnic noi, cei care suntem alături de persoanele cu diabet - asistenţi, infirmieri, medici, psihologi. Şi ne întrebăm unde începe şi unde se termină, de fapt, familia. Căci noi ne bucurăm să susţinem şi să facem parte din această comunitate extinsă” , spune Lucia Popescu, psiholog.