De ce apar alergiile

Aceste încrucişări preistorice făcute de toţi oamenii moderni cu excepţia africanilor au dus la moştenirea între unu şi şase la sută a genelor hominizilor timpurii precum omul de Neanderthal (după numele porţiunii din valea râului Düssel din Germania unde au fost descoperite primele fosile) şi omul de Denisova (după numele peşterii Denisova din Munţii Altai din Siberia unde au fost descoperite primele fosile). Cele două studii au explicat faptul că trei dintre genele provenind de la aceste două specii umane se numără printre cele mai comune descoperite la oamenii moderni şi joacă un rol important în sistemul imunitar. Această descoperire sugerează că moştenirea genetică conferă un avantaj pe scara evoluţiei umane în ceea ce priveşte stimularea sistemului imunitar. Dar aceste gene sunt, de asemenea, responsabile pentru sensibilitatea excesivă a sistemului imunitar, care provoacă alergii. Astfel, purtătorii acestora sunt mai predispuşi la astm, febra fânului şi alte alergii, mai precizează cele două studii. Probabil că aceste gene au fost transmise oamenilor moderni atunci când primele grupuri hominide au părăsit Africa acum aproximativ 50.000 de ani îndreptându-se spre Europa. Pe acest parcurs, ei s-au încrucişat apoi cu neanderthalienii deja stabiliţi în Eurasia. „Studiul nostru arată că încrucişările cu oameni arhaici au avut implicaţii practice pentru oamenii moderni, între care cele mai evidente au fost adaptarea noastră la mediu prin îmbunătăţirea rezistenţei la agenţi patogeni, precum şi metabolismul pentru digerarea alimentelor noi", a explicat Janet Kelso, de la Institutul Max Planck din Germania, principalul autor al unuia dintre studiile publicate. „Neanderthalienii au trăit în Europa şi în vestul Asiei cu 200.000 de ani înainte de sosirea oamenilor moderni. Ei au fost, probabil, bine adaptaţi la climă, la agenţii patogeni alimentari şi s-au încrucişat cu noii veniţi, ceea ce a făcut ca noi, oamenii moderni, să moştenim aceste adaptări benefice", a mai spus specialistul. Janet Kelso este cea care a scanat genomul uman modern pentru a detecta genele neandertalienilor şi ale denisovienilor. Două dintre cele trei gene ale sistemului imunitar corespund ADN-ului omului de Neanderthal ADN iar cea de a treia omului de Denisova. Cea mai comună dintre aceste gene a fost găsită la întreaga populaţie non-africană, a doua, în special la asiatici şi cea de a treia, mai asemănătoare ADN-ului omului de Denisova şi mai rară, la un mic grup de asiatici. Principalul autor al celui de al doilea studiu, Lluis Quintana-Murci, de la Institutul Pasteur din Paris, a studiat 1.500 de gene active ale sistemului imunitar stabilind că cele mai multe adaptări au avut loc într-o perioadă cuprinsă între 6.000 şi 13.000 de ani în urmă, când oamenii acelui timp treceau de la îndeletnicirea de vânători-culegători la cea de agricultori, menţionează AFP.