Boala care produce anual peste 500.000 de decese în Uniunea Europeană

Tromboembolismul venos (TEV), manifestat ca tromboză venoasă profundă (TVP) şi embolism pulmonar (EP), este considerat a fi a treia cea mai frecventă afecţiune cardiovasculară şi cauza a aproximativ o jumătate de milion de decese în Uniunea Europeană, în fiecare an. Conform estimărilor specialiştilor, cheagurile de sânge venoase ucid anual în Europa mai multe persoane decât cancerul mamar, de prostată, HIV şi accidentele rutiere la un loc. Pe lângă prevalenţa alarmantă, un alt aspect îngrijorător al TEV este diversitatea şi multitudinea grupelor de persoane aflate la risc, fiind o afecţiune comună pacienţilor medicali cu boală acută, chirurgicali, ortopedici, neurologici, celor suferinzi de cancer sau aflaţi în terapie intensivă, precum şi femeilor însărcinate care asociază trombofilie. Riscul absolut de dezvoltare a TEV diferă de la o tipologie de pacienţi la alta, de la 20% la pacienţii cu afecţiuni medicale, la 40% la pacienţii cu intervenţii chirurgicale ginecologice sau urologice majore, până la 80% la cei cu traumatisme majore sau cu leziuni la nivelul măduvei spinării . Plecând de la pericolul reprezentat de TEV în practica medicală curentă şi necesitatea prevenţiei acestuia, Prof. Dr. Leonida Gherasim, Prof. Dr. Dinu Antonescu, Prof. Dr. Dan Tulbure şi Prof. Dr. Ana Maria Vlădăreanu, au elaborat şi lansat a treia ediţie a Ghidului de profilaxie a tromboembolismului venos. Compania Sanofi s-a implicat în redactarea şi distribuţia acestui ghid. Prevenţia TEV este mai eficace decât tratamentul TEV constituit, de aceea noua ediţie a ghidului, rezultat al experienţei, competenţei şi colaborării unui grup de lucru multidisciplinar, îşi propune să actualizeze principalele probleme pe care le ridică tromboprofilaxia în practica actuală din România. "TEV este a 2-a complicaţie medicală postoperator şi a 3-a cauză de mortalitate în chirurgia majoră abdomino-pelvină şi în chirurgia ortopedică. Prin urmare, o astfel de afecţiune atât de comună multor grupe de pacienţi, ce le pune viaţa în pericol destul de frecvent, nu poate fi ignorată. A treia ediţie a ghidului aduce cu sine o abordare diferită a diagnosticului, tratamentului şi profilaxiei TEV, fiind un instrument util, educativ şi totodată practic, aplicabil în practica actuală a specialiştilor din domenii precum terapie intensivă, chirurgie, medicină internă, ortopedie, neurologie etc. Această ediţie realizează trecerea de la ghidul "explicativ" (ediţia anterioară) la un ghid "demonstrativ", în care se regăsesc datele din studiile clinice analizate riguros prin parametri statistici.", a declarat Prof. Dr. Leonida Gherasim, coautor al Ghidului de profilaxie a tromboembolismului venos. Pe lângă recomandările generale de prevenţie ale TVE, autorii lucrării au abordat fiecare categorie de pacienţi aflaţi la risc, oferind detalii şi recomandări personalizate conform particularităţilor fiecărei tipologii, de la prevalenţă şi factori de risc, până la posibile complicaţii şi metodele farmacologice (medicamentele) ce ar trebui utilizate. "Am decis să realizăm o nouă ediţie a ghidului de profilaxie din două motive: primul constă în riscul de mortalitate reprezentat de TEV în rândul pacienţilor, iar al doilea este reprezentat de apariţia a noi date ştiinţifice, studii clinice şi metode farmacologice. Având în vedere că trombofilia este o cauză specială de risc mai ales la persoanele tinere şi în sarcină am inclus şi acest capitol. Cea mai utilizată metodă de profilaxie este heparinoterapia de aceea am abordat şi trombocitopenia indusă de heparină", a declarat Prof. Dr. Ana Maria Vlădăreanu, coautor al Ghidului de profilaxie a tromboembolismului venos. "Profilaxia adecvată – metodă, doză medicament, durată – este cea mai eficientă strategie în prevenirea TEV. Şi o astfel de schemă individualizată pe tipul pacientului cu risc de afectare TEV am intenţionat să o realizăm în ghid. Totuşi, ghidul nu este o carte de bucate sau de reţete. El facilitează elaborarea unui protocol de lucru la nivelul fiecărei unităţi sanitare (departament/compartiment), care să conţină, în limitele definite de ghid, metodele precise de prevenire adecvate fiecărei categorii de pacienţi. Protocolul se elaborează pe baza a trei elemente: recomandările din ghid, dovezile nou apărute de la data elaborării ghidului şi condiţiile locale. În acest sens, protocolul de lucru devine obligatoriu şi poate fi inclus în evaluarea calităţii asistenţei medicale", a concluzionat Prof. Dr. Dan Tulbure coautor al Ghidului de profilaxie a tromboembolismului venos. Conform echipei de autori, aplicarea oricărui protocol bazat pe cele mai noi recomandări ale ghidului reuşeşte să scadă incidenţa TEV, dar rămâne un risc rezidual, individualizat. Editat cu sprijinul companiei Sanofi, Ghidul a fost lansat în cadrul SRATI 2013 – Congresul anual al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, din 15-19 mai. Conţinutul ghidului a fost avizat de societăţile ştiinţifice de profil: Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă, Societatea Română de Chirurgie, Societatea Română de Medicină Internă, Societatea de Neurologie din România, Societatea Română de Ortopedie şi Traumatologie, Societatea Română de Tromboză şi Hemostază. "Suntem mândri şi deosebit de onoraţi de a fi sprijinit apariţia atât a primei ediţii, cât şi a acestei noii ediţii, actualizate şi revizuite, a Ghidului de profilaxie a tromboembolismului venos. Este modul prin care ne arătăm preocuparea şi suportul continuu pentru eforturile de îmbunătăţire a calităţii actului medical şi atingerea celor mai înalte standarde de calitate, în beneficiul tuturor pacienţilor care suferă sau ar putea suferi de TEV. Sperăm din tot sufletul ca această lucrare, elaborată de cei mai renumiţi experţi în domeniu şi adoptată unanim de societăţile medicale de profil, să contribuie într-un mod cât mai mare la îmbunătăţirea stării de sănătate a românilor ", a declarat Dr. Ovidiu Saltas-Dabija, Director Medical Sanofi România.