1 din 10 copii riscă să dezvolte tulburări de respiraţie în timpul somnului

Tulburările de respiraţie în timpul somnului (TRS) sunt recunoscute, în prezent, ca afecţiuni prevalente la adulţi, dar şi la copii cu implicaţii asupra creşterii şi dezvoltării, implicaţii metabolice şi neurocomportamentale.

Forma cea mai severă a acestor tulburări este reprezentată de

(SASO), acesta fiind caracterizat de episoade recurente de obstrucţie parţială sau totală a căilor respiratorii superioare, cu afectarea oxigenării şi perturbarea arhitecturii somnului.

“În ultimii 50 de ani, s-au făcut progrese importante în înţelegerea, atât a cauzelor, a consecinţelor, cât şi a simptomelor sindromului de apnee în somn de tip obstructiv, somnolenţa fiind un simptom clasic la adulţi pentru lipsa unui somn de calitate. Comparativ cu adulţii cu SASO, copiii care nu dorm bine sunt mult mai rari somnolenţi, ei sunt, mai degrabă, hiperactivi, agitaţi, pot prezenta dificultăţi şcolare şi de învăţare. Pe termen lung, apneea în somn poate duce la complicaţii severe cardiovasculare, respiratorii şi metabolice”, declară Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălţan, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Printre simptomele sindromului de apnee în somn, în timpul nopţii, se numără sforăitul, somn agitat, coşmaruri, transpiraţii, enurezis, iar pe parcursul zilei, somnolenţa este un simptom important la adulţi, fiind, însă, mai rară la copii. Spre deosebire de adulţi, somnolenţa la copii poate să nu fie caracterizată prin oboseală, reprize de căscat, ci prin iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, sau chiar apariţia de deficite neurocognitive (memoria, învăţarea) sau comportamentale (agresivitate şi impulsivitate crescute).

“În prezent, apneea de somn este considerată, la nivel internaţional, o problemă de sănătate publică, deprivarea de somn având consecinţele devastatoare cu impact general precum accidente rutiere sau accidente aviatice.

La nivel individual, somnolenţa interferă cu dificultatea îndeplinirii sarcinilor de zi cu zi, cu reducerea productivităţii şi a calităţii vieţii, iar persoanele deprivate de somn sunt mai susceptibile pentru boli cronice precum hipertensiune arterială, diabet, depresie, obezitate, cancer”, declară dr. Oana Deleanu, Preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a SRP

Sindromului de apnee în somn de tip obstructiv la copii i se acordă o atenţie medicală sporită datorită consecinţelor pe care le are asupra dezvoltării, fiziologiei şi funcţionării adecvate. SASO la copii poate determina probleme de creştere în greutate, atât obezitate, cât şi stagnare ponderală, poate avea efecte de deprimare a sistemului imun cu infecţii respiratorii frecvente şi otite recurente.

“Atunci când, la investigaţiile din timpul somnului, respectiv poligrafia cardiorespiratorie sau polisomnografia, observi opriri frecvente ale respiraţiei cu durata de peste 10-15 secunde, însoţite de scăderi ale oxigenului, mult sub valoarea normală, este momentul în care ştii că această afecţiune este reală şi, nu de puţine ori, chiar foarte severă”, declară dr. Mihaela Oros, Preşedintele Asociaţiei pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi.