E bine sau nu să mâncăm margarină?

Margarina e un subiect de discuţie în contradictoriu între specialiştii în nutriţie. În trecut, margarina era produsă din diverse uleiuri vegetale, încălzite la 150°C, iar mai apoi hidrogenate în prezenţa unor catalizatori de nichel, ca să se întărească.

În urma acestui procedeu se obţin acizi graşi de tip “trans” foarte greu de transformat în energie de către organism şi care duc la apariţia unor afecţiuni grave. Însă producătorii de margarină au realizat schimbări în procesul de fabricare.

„Margarinele tartinabile de generaţie nouă se obţin prin amestecarea uleiurilor vegetale, cu o cantitate mică de grăsime vegetală de palmier interesterificată şi cu apă. Care este diferenţa dintre hidrogenare şi interesterificare? Interesterificarea presupune rearanjarea acizilor graşi de-a lungul moleculei de glicerol, pentru a da un alt gust produsului, aranjare care nu afectează structura acizilor graşi şi nu conduce la formarea de acizi graşi trans, care cresc nivelul colesterolului rău din sânge”, ne-a explicat prof. dr. Dan Mircea Cheţa, de la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Bucureşti.

De cealaltă parte, prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne-a spus că nici acest proces nu e unul bine tolerat de organism. “E adevărat că din procesul de interesterificare nu apar acizi graşi de tip trans, însă aceste grăsimi interesterificate duc la o rearanjare a straturilor grăsimilor, nenaturală, pe care organismul nu ştie s-o folosească. Asta înseamnă că rămâne un produs nociv”.

Avantajele margarinei

Părţile bune ale margarinei rămân ingredientele. “Margarina tartinabilă este produsă din uleiuri şi grăsimi vegetale şi prin urmare este o sursă importantă de vitamina E şi grăsimi bune, nesaturate. Conţine acizii graşi esenţiali, Omega 3 si Omega 6, de care corpul uman are nevoie în fiecare zi, însă nu îi poate produce singur”, ne-a explicat prof. dr. Dan Mircea Cheţa.