Ce ingrediente nocive se găsesc în pasta de dinţi pentru copii

Cei care procedează în acest mod nu fac altceva decât să-şi expună în mod constant copiii unor combinaţii de substanţe chimice care pe termen mediu vor genera afecţiuni medicale pentru a căror tratare/ameliorare se vor cheltui sume mari de bani.

Până la vârsta de 6 ani copilul dvs. va avea întotdeauna tentaţia de a înghiţi pasta de dinţi folosită la perierea dinţilor, fapt recunoscut şi de către unii producători prin menţiunile afişate pe ambalajele produselor.

Potrivit unui studiu recent al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România, în cadrul căruia s-au analizat 51 de tipuri de pastă de dinţi pentru bebeluşi/copii achiziţionate din marile structuri comerciale, farmacii şi magazine naturiste, reiese că 59% dintre tipurile de pastă de dinţi analizate nu pot fi folosite pentru copiii cu vârsta mai mică de 6 ani.

Motivul principal? O mare parte din ingredientele afişate pe ambalajul produselor sunt nocive pentru sănătatea pe termen lung a copiilor.

Iată numai câteva dintre ingredientele periculoase şi posibilele efecte ale acestora asupra sănătăţii copiilor!

Sodium fluoride (fluorură de sodiu) se regăseşte în majoritatea pastelor de dinţi (67% dintre produsele analizate) având rolul de a întări smalţul dentar şi de a preveni căderea dinţilor. Ingestia prelungită de fluor poate cauza prejudicii semnificative pentru sănătate şi în special la nivelul sistemului nervos. Fluorura poate provoca reacţii adverse, cum ar fi leziuni ale creierului, IQ scăzut la copii, deteriorarea glandei pineale, a glandei tiroide, a oaselor, afecţiuni ale tractului gastro-intestinal şi cancer. Înghiţirea chiar şi a unei cantităţi mici de fluorură de sodiu poate cauza greaţă, vomă şi diaree.

Glicerina (există în 65% dintre produsele analizate) este unul dintre ingredientele comune din pastele de dinţi, deoarece aceasta le oferă o textură cremoasă. Glicerina ca atare nu este toxică, însă marea problemă constă în faptul că aceasta inhibă secreţia de salivă, care remineralizează dinţii. Ca urmare a acestui proces, dinţii devin mai slabi şi, implicit, predispuşi la carii.

Sodium saccharin (există în 63% dintre produsele analizate) este un derivat al zaharinei, îndulcitor artificial care a fost analizat de numeroşi specialişti şi s-a constatat că are efecte negative asupra sănătăţii. Cele mai recente studii realizate pe animale au constatat că zaharina ar favoriza apariţia cancerului la vezica urinară.

Hidrated silica (există în 63% dintre produsele analizate) este un ingredient folosit în majoritatea pastelor de dinţi pentru albirea dinţilor, având un rol abraziv de îndepărtare a petelor de pe dinţi. Din păcate, tocmai acest lucru poate să afecteze grav smalţul dinţilor, favorizând apariţia unor probleme dentare importante.

PEG (Polyethylene Glycol) (există în 33% dintre produsele analizate) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică (în unele produse analizate se regăsesc chiar şi câte 2 tipuri).

Sodium Lauryl Sulfate (SLS) (există în 31 % dintre produsele analizate) este un surfactant ce produce spumă în contact cu apa. SLS are rolul unui detergent derivat din nucă de cocos şi uleiuri de palmier, asigurând îndepărtarea resturilor alimentare şi a plăcii bacteriene. Acest ingredient a fost corelat cu iritaţii ale gingiilor, uscarea mucoaselor bucale, agravarea ulcerului bucal, toxicitate la nivelul organelor, tulburări endocrine şi chiar cancer.

Cocamidopropil betaină (există în 25% dintre produsele analizate) este un compus organic derivat din uleiul de cocos şi ingredientul care conferă proprietăţi de spumare. Poate cauza reacţii alergice.

Parabenii (există în 18% dintre produsele analizate) sunt conservanţi chimici care au rolul de a stabiliza compoziţia produsului. Folosirea constantă a acestora pe bebeluşi şi copii a fost asociată cu o pubertate precoce la fetiţe, iar la băieţi cu dezvoltarea ţesutului mamar (ginecomastia).

Sodium Benzoate (Benzoat de sodiu) (există în 18% dintre produsele analizate) este un conservant utilizat şi în industria cosmeticelor şi poate provoca toxicitate la nivelul organelor şi agravează astmul.

Titanium Dioxide (Dioxidul de titan) (există în 14% dintre produsele analizate) este un alt ingredient comun în pasta de dinţi, deşi se găseşte de obicei în vopseaua albă. Atunci când este adăugat în pasta de dinţi, dioxidul de titan are acelaşi efect de albire. Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat Dioxidul de titan sau E171 ca posibil cancerigen pentru oameni. Efectele adverse ale consumului de dioxid de titan pot fi: probleme hepato-biliare, alergii, boli ale sistemului digestiv, dereglări hormonale, tulburări nervoase, boli intestinale, cresterea colesterolui etc.

Caragenanul (există în 12% dintre produsele analizate) este folosit ca stabilizator în pasta de dinţi. Această substanţă este extrasă din alge marine şi chiar dacă este naturală nu are un efect tocmai benefic organismului uman. Mai multe studii au demonstrat că substanţa caragenan favorizează apariţia toleranţei la insulină şi, ulterior, a diabetului zaharat. Acest efect advers se manifestă în timp, reacţiile adverse apărute la scurt timp după consumul de caragenan fiind reacţiile alergice, problemele la nivel digestiv - precum crampe, diaree, balonare şi flatulenţă, dar şi toxicitate la nivelul organelor.

Propylene glycol (există în 8% dintre produsele analizate) este un agent chimic utilizat in industrie ca agent de umezire (antigel). Poate produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.

Mentol (există în 6% dintre produsele analizate) este un ingredient care adaugă o notă mentolată respiraţiei tale. Fără mentol, pasta de dinţi ar avea gust de cretă, detergent, dioxid de titan, glicerină şi alge marine.

2-bromo-2-nitropropane -1.3-diol (exista in 4% dintre produsele analizate) este un conservant cu proprietăţi antibacteriene şi împiedică dezvoltarea ciupercilor şi a fermenţilor care în contact cu pielea şi prin înghiţire este iritant.

Disodium EDTA (EDTA - acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă şi cianură de sodiu) (există în 2% dintre produsele analizate) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor ţi produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permiţând substanţelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatita de contact şi probleme hormonale.

Phenoxyetanolul (există în 2% dintre produsele analizate) este un conservant folosit ca alternativă la parabeni şi poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritaţii la nivelul pielii (dermatite) şi ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central şi poate da stări de vomă.

Coloranţii sintetici sunt folosiţi în numeroase paste de dinţi destinate copiilor pentru a le face mai atrăgătoare în ochii acestora. Aceşti coloranţi sunt derivaţi din substanţe petrochimice şi, din păcate, majoritatea au fost asociaţi cu probleme de sănătate cum ar fi ADHD (tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie), reacţii alergice severe, astm, dureri de cap, greaţă, oboseală, nervozitate, scăderea capacităţii de concentrare şi chiar diverse forme de cancer.

Uleiul de menta este folosit în pastele de dinţi pentru a oferi o respiraţie proaspătă. Însă acest ingredient poate provoca un puls lent, arsuri la stomac şi tremur muscular dacă este ingerat.

În schimb, pentru părinţii care vor să se asigure că cei mici folosesc o pastă de dinţi sănătoasă, Loredana Kaschovits, antreprenor cosmetice naturale, propune realizarea acasă a unei paste de dinţi 100% naturală, cu numai câteva ingrediente sănătoase cum ar fi: ulei de cocos virgin nedezodorizat, bicarbonat de sodiu alimentar, sare neiodată, argilă albă, argilă roz, glicerină vegetală, tinctură de propolis, uleiuri esenţiale (mentă, cuişoare, lavandă, eucalypt, tea tree, cimbru).

Iată câteva reţete la îndemână: 1. Pasta pentru dinţi şi gingii sensibile:

- 50 gr argilă albă

- 50 ml glicerină vegetală

- 15 pic. ulei esenţial mentă

- 15 pic. ulei esenţial cuişoare

Se amestecă treptat glicerina şi argila albă. Se adaugă treptat uleiurile esenţiale. Produsul se depozitează într-un recipient închis la culoare, ferit de căldură.

- 3 linguriţe bicarbonat de sodiu

- 2 linguriţe ulei de cocos

- 20-25 pic. ulei esenţial de mentă

Se amestecă uleiul de cocos cu bicarbonatul de sodiu până când amestecul devine omogen. Adăugaţi treptat picăturile până la gradul de aromă dorit. Se depozitează într-un recipient închis la culoare cu capac.

- 50 gr argilă albă

- 50 gr bicarbonat de sodiu

- 50 gr glicerină vegetală

- 1/3 linguriţă sare de mare fină neiodată

- 8 picături de ulei esenţial de Tea tree

- 8 picături de ulei esenţial de lavandă

- 8 picături de ulei esenţial de cimbru

Se amestecă până se omogenizează. Adăugaţi treptat picăturile până la gradul de aromă dorit. Se depozitează într-un recipient închis la culoare cu capac.