Ce trebuie s─â ┼čtii despre tratamentul diabetului zaharat

1 2 jpg jpeg

Diabetul ocupă un loc din ce în ce mai important în acest top, iar diabetul zaharat de tip 2 este cea mai des întâlnită formă a bolii.

Potrivit Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii, p├ón─â ├«n anul 2030, exist─â pericolul ca diabetul s─â reprezinte cea de-a ┼čaptea cauz─â de deces, pe glob.

Rom├ónia se afl─â pe locul 2 ├«n Europa ├«n ceea ce prive┼čte inciden┼úa diabetului zaharat de tip 2; prevalen┼úa acestei afec┼úiuni la popula┼úia adult─â este de 11,6 %, adic─â aproximativ 2 milioane de persoane, iar prediabetul are o prevalen┼ú─â de peste 16 %.

Caracteristica principală a diabetului este faptul că organismul nu poate folosi eficient insulina. La început pancreasul compensează, producând mai multă insulină, dar cu timpul, pe măsură ce boala evoluează, acesta nu mai poate ţine pasul, iar valorile glicemiilor încep să crească.

Dac─â organismul este expus mai mult timp la valori glicemice peste normal, acestea vor ├«ncepe s─â afecteze diverse organe ┼či sisteme, cele mai sensibile fiind ochii, rinichii, sistemul nervos ┼či inima.

Cum se trateaz─â

ÔÇ×Diabetul zaharat tip 2 se trateaz─â prin modificarea stilului de via┼ú─â, medicamente orale ┼či insulina. Unii oameni ├«┼či pot ┼úine diabetul sub control printr-o alimenta┼úie echilibrat─â ┼či sport, dar majoritatea pacien┼úilor vor necesita tratament medicamentos ┼či/ sau insulin─â. Diabetul zaharat de tip 2 este o boal─â evolutiv─â; chiar dac─â la ├«nceput nu ve┼úi avea nevoie de pastile, cu timpul glicemia va necesita un tratament din ce ├«n ce mai rigurosÔÇť, avertizeaz─â dr. Ioana Floren┼úiu, medic specialist diabet zaharat, nutri┼úie, boli metabolice din cadrul Centrului Medical ProVita.

Ce tip de persoane prezint─â risc mare de a dezvolta diabet zaharat

Exist─â ┼či anumite persoane ce prezint─â un risc mai ridicat de a dezvolta diabet zaharat tip 2, respectiv: cele trecute de 40 ani, supraponderale sau obeze, sedentare. Mai mult, riscul cre┼čte suplimentar dac─â suferi┼úi de hipertensiune arterial─â, dac─â ave┼úi ├«n familie persoane diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 (chiar ┼či la o v├órst─â ├«naintat─â), iar pentru femei - dac─â au n─âscut un copil cu greutatea mai mare de 4 kg.

Dac─â v─â reg─âsi┼úi pe aceast─â list─â este recomandat s─â v─â determina┼úi anual glicemia ┼či profilul lipidic. De asemenea, la primele semnale de alarm─â (senza┼úia de gur─â uscat─â, consum excesiv de lichide, urinat des, sc─âdere ├«n greutate, tulbur─âri de vedere, dureri ┼či furnic─âturi ale picioarelor, fatigabilitate) trebuie s─â v─â prezenta┼úi la un consult de specialitate.

Care este valoarea normal─â a glicemiei ┼či c├ónd trebuie s─â te alarmezi

Valoarea normal─â a glicemiei diminea┼úa, pe nem├óncate, este ├«ntre 60 ┼či 100 mg/dl; valorile mai mari de 100 mg/ dl se investigheaz─â de c─âtre medicul diabetolog prin analize de specialitate. ├Än func┼úie de rezultate, pute┼úi stabili ├«mpreun─â un plan de urm─ârire ┼či tratament pe termen lung, fie c─â este vorba de modificarea stilului de via┼ú─â, pastile sau insulin─â.

Investiga┼úiile ┼či tratamentul diabetului zaharat sunt decontate integral de c─âtre CNAS prin programul na┼úional de diabet zaharat. Astfel, cu trimitere de la medicul de familie, pacien┼úii se pot prezenta la o prim─â consulta┼úie gratuit─â la medicul diabetolog.

ÔÇ×Dupa confirmarea diagnosticului se va completa o fi┼č─â de dispensarizare (de luare ├«n eviden┼ú─â). Este important de ┼čtiut c─â un pacient nu se poate prezenta la un al doilea medic diabetolog dup─â ├«nregistrare, dec├ót cu acordul medicului curant (cel care a ├«nregistrat ini┼úial pacientul) ┼či cu o copie dup─â fi┼ča de dispensarizareÔÇť, explic─â dr. Ioana Floren┼úiu.

O dat─â la 6 luni este necesar─â o spitalizare de o zi

Urmărirea pacienţilor cu diabet zaharat se poate face lunar sau trimestrial. Foarte important, o dată la 6 luni ar trebui efectuată o spitalizare de zi, adică o formă de internare cu durata de câteva ore, perioadă în care se pot efectua mai multe investigaţii pe care medicul le consideră necesare, de exemplu: analize de sânge, de urină, electrocardiogramă, ecografie abdominală, diverse consulturi de specialitate (oftalmologic, neurologic, cardiologic).

Spitalizarea de zi are o durat─â de maxim 12 ore, timp ├«n care se pot face mai multe investiga┼úii medicale clinice ┼či paraclinice, pentru diverse afec┼úiuni - consulturi de specialitate, analize de laborator, investiga┼úii imagistice (ecografii, radiografii etc.), mici interven┼úii chirurgicale (dermatologice, microchirurgie, implantare de camere pentru chiomioterapie etc.), tratamente injectabile sau perfuzabile.

La externare, pacientul poate beneficia de acelea┼či servicii ca la spitalizarea continu─â, adic─â prime┼čte bilet de externare, scrisoare medical─â, re┼úet─â compensat─â sau gratuit─â, concediu medical, referate, certificate medicale etc.

ÔÇ×Avantajele spitaliz─ârii de zi, pentru pacien┼úi, sunt multiple: nu exist─â costuri (totul este acoperit de CNAS, aplicabil pacien┼úilor asigura┼úi); se fac multe investiga┼úii ├«ntr-un timp relativ scurt, iar la final se ob┼úin pe loc rezultatele ┼či re┼úeta; nu ├«n ultimul r├ónd, ├«n cadrul clinicii ProVita pacien┼úii primesc la finalul investiga┼úiilor o gustare, inclus─â ├«n pachetul de spitalizare. Recomandarea pentru spitalizarea de zi poate fi f─âcut─â de orice medic specialist sau de familie ├«n contract cu orice cas─â de asigur─âri de s─ân─âtate din ┼úar─âÔÇť, adaug─â medicul Ioana Floren┼úiu.