Tot ce trebuie să știi depsre paralizia în somn

Publicat:

Dacă ai trecut prin episoade de paralizie în somn, experiența poate părea incredibil de reală și poate fi foarte tulburătoare.

„Este înspăimântător pentru oamenii care trec prin aceasta experineță fiindcă ești parțial conștient și simți că nu te poți mișca. Am auzit tot felul de relatări: oameni care văd siluete întunecate în cameră, o prezență malefică într-un colț sau o creatură așezată pe pieptul lor”, spune John Cline, psiholog clinician specializat în medicina somnului.

image

Paralizia în somn poate fi recurentă, sau doar izolată.  Foto: Shutterstock. 

Potrivit Sleep Foundation, paralizia în somn se caracterizează printr-o pierdere temporară a controlului muscular, cunoscută și sub numele de atonie. De obicei, apare atunci când intri sau ieși din faza de somn REM (somnul cu mișcări rapide ale ochilor). Episoadele de paralizie în somn pot include și halucinații. Combinația dintre imposibilitatea de a-ți mișca corpul și starea de veghe face ca tu să fii conștient de mediul înconjurător, dar să nu te poți mișca sau vorbi.

Cercetătorii au împărțit paralizia în somn în două categorii:

  • Paralizia în somn izolată, episoade ocazionale care nu sunt asociate cu un diagnostic de narcolepsie.
  • Paralizia în somn recurentă, episoade repetate în timp, adesea asociate cu narcolepsia.

Vestea bună este că paralizia în somn nu este considerată periculoasă pentru sănătatea ta. Totuși, poate fi foarte greu de suportat și dificil de gestionat.

Semne și simptome

Simptomele paraliziei în somn includ:

  • Paralizie la nivelul membrelor;
  • Incapacitatea de a vorbi;
  • Senzația de sufocare sau de constricție în gât;
  • Halucinații;
  • Sentimente de frică, panică și neputință;
  • Somnolență în timpul zilei.

Principalul simptom pe care îl experimentează oamenii este frica.

„Majoritatea oamenilor nu au idee ce se întâmplă. Cred că starea ar putea fi permanentă sau chiar că au murit, dar creierul lor încă funcționează și se tem de ce urmează”, explică Michael Breus, psiholog clinician și specialist în medicina somnului.

Aproximativ 75% dintre episoadele de paralizie în somn includ halucinații. Acestea pot fi suprarealiste și asemănătoare viselor, incluzând sunete, senzații sau impresia că există o prezență în cameră.

Halucinațiile asociate cu paralizia în somn se împart în trei categorii:

  • Halucinații de intruziune: ai senzația că auzi, simți sau vezi o persoană ori o prezență periculoasă în dormitor.
  • Halucinații de tip incubus: simți o presiune pe piept, adesea însoțită de halucinațiile de intruziune.
  • Halucinații vestibular-motorii: ai impresia că te miști sau că trăiești o experiență în afara propriului corp.

Cauze și factori de risc

Cercetătorii nu au identificat o singură cauză a paraliziei în somn, însă există mai mulți factori care pot contribui la apariția acesteia:

Privarea de somn

Multe episoade de paralizie în somn sunt declanșate de lipsa somnului. Poate fi un semn al unei privări severe de somn.

Munca în schimburi

Lucrul pe timpul nopții contribuie adesea la lipsa somnului. Un program de somn perturbat și fragmentat crește probabilitatea de a te trezi în mod neplăcut și de a experimenta paralizia în somn.

Narcolepsia

Dacă ai mai multe episoade de paralizie în somn, este posibil ca acestea să fie legate de narcolepsie, o afecțiune neurologică ce perturbă ciclurile de somn și veghe. Poți adormi brusc în momente nepotrivite și poți simți o somnolență excesivă în timpul zilei.

Apneea obstructivă în somn

Un studiu a constatat că 38% dintre persoanele cu apnee obstructivă în somn au raportat episoade de paralizie în somn.

Anumite afecțiuni psihice

Tulburarea de stres posttraumatic, tulburările de anxietate, depresia și tulburarea de panică par să crească riscul apariției paraliziei în somn.

Alți factori asociați cu un risc crescut sunt anumite medicamente care influențează somnul REM, consumul de alcool și istoricul familial.

Este important să fii atent la alimentația ta, la stilul tău de viață și la istoricul medical, mai ales dacă au intervenit schimbări. Dacă ai mai multe episoade de paralizie în somn, este bine să discuți aceste aspecte cu medicul tău.

Diagnostic

Episoadele recurente de paralizie în somn sunt relativ frecvente și nu necesită întotdeauna tratament. Totuși, dacă acestea îți afectează somnul și viața de zi cu zi, este recomandat să vorbești cu medicul.

Medicul te poate întreba:

  • Cât de des apar episoadele și cât durează;
  • Care este rutina ta de somn și câte ore dormi;
  • Dacă te simți obosit a doua zi;
  • Ce medicamente iei;
  • Dacă fumezi, consumi alcool sau alte substanțe;
  • Dacă ai avut alte tulburări de somn;
  • Dacă ai antecedente de anxietate, depresie sau stres posttraumatic;
  • Dacă există în familie cazuri de paralizie în somn sau alte tulburări de somn.

Medicul îți poate recomanda să ții un jurnal al somnului timp de câteva săptămâni pentru a identifica posibile cauze.

De asemenea, îți poate recomanda investigații precum:

  • Polisomnografia – un studiu al somnului efectuat într-un laborator, care monitorizează respirația, ritmul cardiac, activitatea cerebrală și mișcările corpului în timpul somnului.
  • Testul de latență multiplă a somnului (MSLT) – măsoară cât de repede adormi și cum treci prin diferitele etape ale somnului, putând identifica probleme precum narcolepsia.

Cât durează un episod?

Un episod de paralizie în somn durează de obicei doar câteva secunde sau minute.

Deși poate părea o eternitate din cauza fricii și vulnerabilității pe care le simți, cercetările arată că durata poate varia de la câteva secunde până la aproximativ 20 de minute.

Episoadele încep adesea în adolescență și apar cel mai frecvent între 20 și 30 de ani, dar pot continua și la vârste mai înaintate.

Tratament

Dacă paralizia în somn apare suficient de des încât să îți afecteze viața de zi cu zi, tratamentul se va concentra asupra cauzei care pare să o declanșeze.

Acesta poate include:

  • Corectarea privării de somn prin asigurarea a 7–9 ore de somn pe noapte;
  • Tratarea problemelor psihice precum anxietatea, depresia sau stresul posttraumatic;
  • Tratarea altor tulburări de somn, precum narcolepsia sau apneea obstructivă în somn.

Prevenție

O bună igienă a somnului este cea mai eficientă metodă de prevenire a episoadelor de paralizie în somn:

  • Stabilește o rutină regulată de culcare și trezire.
  • Asigură-te că dormitorul este întunecat, răcoros și liniștit.
  • Îndepărtează telefonul, tableta și alte dispozitive electronice cu aproximativ o oră înainte de culcare.
  • Limitează consumul de alcool seara.
  • Fii atent la cantitatea de cafeină consumată în timpul zilei.
  • Încearcă să te relaxezi înainte de culcare prin meditație, o baie caldă sau alte activități liniștitoare.

Episoadele izolate de paralizie în somn sunt destul de frecvente, însă episoadele recurente sunt mai rare. Studiile au raportat procente cuprinse între 2% și 62%, însă o analiză a 35 de studii estimează că aproximativ 8% din populația generală a experimentat cel puțin o dată paralizia în somn.

Sursa: Every Day Health