Riscurile rănilor de col

Despre metodele de a depista existenţa rănilor de col, simptomele afecţiunii, dar şi despre importanţa controlului ginecolog anual, am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Efectuarea unui control ginecologic anual, de rutină, chiar şi în lipsa unor simptome, este cea mai bună modalitate de a preveni agravarea unor boli. Rana pe col este una dintre bolile ce nu au simptome evidente, fapt pentru care punerea diagnosticului poate întârzia. Afecţiunea apare cel mai frecvent la femeile cu vârstă fertilă. Prezentarea la medic în regim de urgenţă, când simptomele sunt evidente, este de multe ori tardivă, ne-a spus dr. Vythoulkas.

În evoluţia rănii de col este foarte importantă punerea diagnosticului într-o fază incipientă a bolii. Cauzele bolii sunt numeroase, de la infecţiile colului uterin – infecţia cu HPV fiind cel mai des asociată - la folosirea exagerată a tampoanelor intravaginale, raporturi sexuale dure, traumatisme în urma unei naşteri pe cale vaginală (normală) ori intervenţii chirurgicale precum chiuretajul.

Cel mai frecvent simptom al rănii pe col este prezenţa sângerărilor între menstruaţii, în timpul sau după contactul sexual şi pot fi neregulate sau abundente, apariţia durerilor la contact sexual, senzaţia de presiune la nivelul pelvisului, infecţii urinare dese. Cu sau fără aceste simptome, afecţiunea poate fi descoperită în timpul unui consult ginecologic, urmat apoi de efectuarea testului Babeş Papanicolau.

Infecţia cu HPV reprezintă însă principala cauză a rănilor pe col. Există peste 100 de tipuri de HPV, iar cele mai periculoase sunt tulpinile 16 şi 18, asociate cu cele mai multe cazuri de cancer de col uterin.

Cele mai predispuse femei de a primi acest diagnostic sunt cele care şi-au început viaţa sexuală devreme, cele care au mai mulţi parteneri, dar şi cele care au imunitate scăzută. Pentru că, în mod normal, sistemul imunitar este capabil să elimine şi singur acest virus. Când acesta însă este slăbit, virusul poate duce la apariţia rănilor pe col (sau displaziei cervicale, cum mai este cunoscută).

Dacă în urma testului Babeş Papanicolau sunt descoperite leziuni suspecte, se recomandă efectuarea unui examen colposcopic pentru a afla cât de avansată este leziunea şi, mai ales, care este cel mai potrivit tratament.

Când leziunea este de grad scăzut, se recomandă tratament pentru stimularea imunităţii, pentru a ajuta corpul să elimine singur virusul. Este necesară, fireşte, evoluţia bolii.

În cazul leziunilor avansate, se recomandă cauterizarea rănilor sau excizia porţiunii de ţesut afectate pentru a preveni apariţia cancerului de col uterin. În tot acest timp, o dată ce a fost depistat virusul HPV, este absolut necesar, a punctat dr. Vythoulkas, ca partenerul să urmeze şi el tratament corespunzător, deoarece infecţiile se pot transmite pe cale sexuală de mai multe ori.