Persoanele grase ajung mai greu la succes

1 2 jpg jpeg

Nu doar c─â interac┼úion─âm ┼či influen┼ú─âm universul ├«nconjur─âtor dar ┼či acesta, la r├óndul s─âu, ne influen┼úeaz─â ├«n mod direct, incon┼čtient. Felul ├«n care percepem universul din jur este sinonim cu modul ├«n care acesta ne influen┼úeaz─â.

Ce ne influenţează viaţa

Chiar mai mult dec├ót at├ót, predispozi┼úiile noastre, starea emo┼úional─â pe care o avem, faptul c─â am m├óncat sau ne este foame, greutatea corporal─â, culorile pe care le folosim, toate acestea influen┼úeaz─â modul ├«n care ├«n┼úelegem ┼či interpret─âm universul.

Corpul, psihicul ┼či emo┼úiile noastre sunt cele care creeaz─â universul nostru. Schimb─â-le ┼či vei schimba astfel experien┼úa ta de via┼ú─â.

Spre exemplu, ├«ntr-un studiu realizat de Jessica Witt, psiholog la Universitatea din Colorado, aceasta a observat c─â sistemul nostru vizual modific─â ┼či deformeaz─â obiectele din jurul nostru ┼či distan┼úele p├ón─â la ele, ├«n func┼úie de forma ┼či greutatea noastr─â corporal─â.

Cu c├ót este mai dificil─â ac┼úiunea, cu at├ót va ap─ârea mai mare ├«n ochii no┼čtri! Una dintre explica┼úii ar fi aceea c─â aceste ÔÇ×eroriÔÇŁ s-au dezvoltat de-a lungul timpului pentru a ne ajuta s─â lu─âm decizii mai rapide.

Cu cât o persoană este mai ponderală cu atât mai departe va vedea linie de sosire

├Än 2005, Witt ┼či colegii s─âi au realizat un studiu ├«n care au cerut unor juc─âtori de baseball s─â se uite la cercuri desenate pe un afi┼č ca s─â aleag─â pe cel care era de aceea┼či dimensiune cu cea a unei mingi de fotbal. Cei mai buni dintre ei, cei care ├«n medie lovesc mingea cel mai bine, au spraestimat dimensiunea mingii iar cei mai slabi din punct de vedere al performan┼úei sportive au subestimat-o.

Acelea┼či rezultate au fost ob┼úinute ┼či ├«n cazul juc─âtorilor de golf. Un studiu similar face referire la v├órst─â, greutate sau starea fizic─â pe care o avem. Persoanele care sufer─â de obezitate v─âd obiectele din jurul lor ca fiind mult mai departe.

Spre exemplu, cu c├ót o persoan─â este mai ponderal─â cu at├ót mai departe va vedea linie de sosire sau obiectele la care trebuie s─â ajung─â. Rezultatele au fost de-a dreptul ┼čocante: kilogramele ├«n plus dubleaz─â practic estim─ârile vis-├á-vis de o anumit─â distan┼ú─â ceea ce ne duce cu g├óndul la faptul c─â acesta poate fi unul dintre motivele pentru care aceste persoane au dificult─â┼úi ├«n a se apuca de sport.

Suntem mai influenţabili decât ne place să credem

Un alt studiu arat─â c─â oamenii v─âd o pant─â mai dificil─â sau mai u┼čoar─â ├«n func┼úie de v├órst─â, starea de oboseal─â sau greutatea rucsacului pe care ├«l car─â.

După cum vedem, suntem mult mai influenţabili decât ne place nouă să credem. Acest lucru poate să lucreze împotriva noastră sau pentru noi. O vorbă din bătrâni spune că un om prevenit este un om pregătit.

Cum putem deci s─â prevenim aceast─â influen┼ú─â ┼či, chiar mult mai mult de-at├ót, cum o putem utiliza ├«n folosul nostru? ├Äntre noi ┼či univers se afl─â sim┼úurile noastre. Cu ele percepem iar modul ├«n care facem acest lucru influen┼úeaz─â comportamentul nostru. De aceea este important s─â ac┼úion─âm asupra lor.

Imaginaţia, o unealtă la îndemână

Exact a┼ča cum sim┼úurile distorsioneaz─â de la sine ├«ntr-un sens, putem s─â le facem s─â distorsioneze ├«n sensul dorit de noi. Acest lucru se realizeaz─â extrem de simplu pentru c─â avem la ├«ndem├ón─â exact unealta necesar─â: imagina┼úia.

├Äntregul univers se afl─â ├«n mintea noastr─â iar modul ├«n care acesta este reprezentat se datoreaz─â aproape ├«n totalitate imagina┼úiei noastre (ce-i drept, de multe ori necontrolat─â). Modificarea percep┼úiei poate fi realizat─â foarte u┼čor atunci c├ónd schimb─âm modul ├«n care privim sau interpret─âm ceva anume.

Putem deci, volitiv, s─â modific─âm dimensiunea sau viteza sau pozi┼úia unei mingi ├«nainte s─â o lovim astfel ├«nc├ót acea lovitur─â s─â ne par─â a fi foarte u┼čoar─â. ├Än via┼úa de zi cu zi ne lovim mereu de probleme.

├Äns─â┼či cuv├óntul problem─â este o problem─â ├«n sine. Mintea noastr─â percepe acest cuv├ónt, sensul s─âu, ca pe ceva dificil, uneori de netrecut, ceva care ne opre┼čte, ne blocheaz─â, ne limiteaz─â. Doar simpla ├«nlocuire a sa cu un alt cuv├ónt, mai u┼čor de digerat de mintea noastr─â, ne va schimba automat modul ├«n care privim.

Dacă tot privim cu atâta admiraţie (uneori bolnăvicioasă) către Vest, hai să învăţăm ceva constructiv din acea direcţie.

Ai grij─â la limbaj!

Casa Albă, locul de unde se dă ora exactă în lume în ziua de azi, există o cameră unde se tratează evenimentele de importanţă vitală, momentele de criză cu care se confruntă ţara. Această cameră nu este numită nici Camera de Criză, nici Camera de Dezastru ci, Situation Room! În această cameră se tratează situaţii!

Nu probleme sau crize sau dezastre, ci situa┼úii! Astfel, cei care merg acolo, cei care lucreaz─â acolo, se duc s─â rezolve o situa┼úie ┼či, numind-o astfel, creierul ┼či mintea lor sunt mult mai bine preg─âtite ┼či au la ├«ndem├ón─â resursele interioare necesare pentru a g─âsi cea mai bun─â solu┼úie. Sugestia mea este s─â fim cu to┼úii mai aten┼úi la limbajul pe care ├«l folosim pentru c─â acesta croie┼čte via┼úa pe care o ducem.

Gândurile devin acţiuni!

Ai grij─â de g├óndurile pe care le ai pentru c─â devin cuvinte Ai grij─â de cuvintele pe care le folose┼čti pentru c─â devin ac┼úiuni Ai grij─â de ac┼úiunile tale pentru c─â devin obiceiuri Ai grij─â de obiceiurile tale pentru c─â devin caracter Ai grij─â de caracterul t─âu pentru ├«┼úi controleaz─â destinul.