Cele 7 molecule sublime ale creierului tău

Creierul nostru este un izvor personal nesecat de producţie a elementelor neuro-chimice care poate transforma dificultăţile şi luptele vieţii în plăcere şi satisfacţie şi ne face să fim fericiţi când le obţinem.

Natura a fost darnică cu noi şi ne-a binecuvântat cu o multitudine de droguri producţie proprie care nu se termină niciodată! Pentru început, ne vom uita la cele 7 molecule ale creierului legate de fericire şi vom oferi câteva modalităţi simple pentru a le elibera în creierul şi corpul nostru în viaţă de zi cu zi.

Cum ne putem face singuri viaţa mai frumoasă

În cartea sa “Calea Atletului: Antrenarea Trupului şi a Minţii Pentru o Viaţă Fericită” Christopher Bergland sugerează că putem să ne facem singuri viaţa mai frumoasă prin activitatea noastră fizică zilnică şi prin deciziile pe care le facem în ceea ce priveşte stilul de viaţă.

Unul dintre efectele negative ale traiului într-o eră digitală este că aspectele interumane şi fizice din viaţa de zi cu zi sunt din ce în ce mai limitate şi mai restrânse. Biologia noastră este scurt-circuitată. Echilibrul componentelor neuro-chimice care a evoluat de-a lungul a mii de ani, a fost perturbat de viaţa modernă conducând la un declin care culminează cu stări de depresie şi anxietate.

Companiile farmaceutice desigur, de-abia aşteaptă să repare acest dezechilibru cu o pastilă. În acest articol vreau să vă ofer, să vă prescriu un „tratament” mult mai eficient pentru a restabili acest echilibru şi a redobândi o viaţă sănătoasă.

Elemente care te pot face să te simţi mai bine

Acesta constă în mici modificări ale comportamentului şi elemente ce pot îmbunătăţii chimia creierului şi te pot face să te simţi mai bine, să te motivezi atingând astfel potenţialul tău maxim. Corpul nostru produce sute de neurochimicale. Doar o mică parte dintre acestea au fost identificate până acum de oamenii de ştiinţă.

Nu vom ştii niciodată cu exactitate cum lucrează aceste molecule. Albert Enstein credea că “totul ar trebui să fie foarte simplu, dar nu simplist”. Folosind această premiză vreau să vă prezint 7 molecule ale creierului şi să vă descriu în linii mari modul în care acestea sunt legate de sentimentul de bunăstare.

Drogurile personale ale fericirii

1. Endocanabinoidele, moleculele fericirii

Endocanabinoidele sunt un canabis „producţie proprie” care activează receptorii CB-1 si CB2 ai sistemului canabinoid. Anandamidele (cuvânt ce derivă din sanskritul “ananda” care înseamnă “ fericire”) sunt cele mai cunoscute endocanabidoide. Interesant este că au fost identificate cel puţin 85 diferite canabinoide care se regăsesc în plantă.

Se presupune că fiecare dintre acestea acţionează ca o cheie care culisează într-un sistem diferit a sistemului canabidoid ceea ce conduce la diferite modificări ale percepţiei şi stării de conştiinţă. Este posibil că noi să ne producem la fel de multe variante de endocanabidoide, însă ar dură zeci de ani până vor reuşi neurologii să le izoleze.

Un studiu făcut în aprilie 2012 la Universitatea din Arizona, argumentează fapul că endocanabioidele sunt cel mai probabil cele care produc starea de euforie a alergătorilor. Studiul arată că nivelul de endocanabioide creşte semnificativ în urma unei funcţionari susţinute, atât la om, cât şi la câine. Studiul nu ia în calcul posibila contribuţie a endorfinelor la această stare de euforie.

Cu toate acestea, într-un alt studiu în care accentul este a fost pus pe Bariera Sânge-Creier (BSC), s-a demonstrat că moleculele de endorfină sunt prea mari pentru a trece în mod liber pe teritoriul BSC şi probabil nu sunt responsabile pentru starea de fericire, asociată cu euforia alergătorilor .

2. Dopamina, „molecula recompensă“

Dopamina este responsabilă pentru comportamentul, căutarea plăcerii şi recompensa. S-a dovedit că fiecare tip de comportament care caută o recompensă care a fost studiat a crescut nivelul de dopamină în creier. Dacă vrei să obţii o supradoză de dopamină, stabileşte un obiectiv şi atinge-l. Multe droguri care provocă dependenţa, cum ar fi cocaina sau metamfetamina, acţionează direct asupra sistemului dopaminei.

Cocaina blochează absorbţia de dopamină lăsând neurotransmiţătorii în spaţiul sinaptic mai mult timp. Este evident faptul că oamenii care au o personalitate extroveritită sau neinhibată, tind să aibă un nivel mai crescut de dopamină comparativ cu persoanele cu o personalitate introvertită. Pentru a te simţi exrovertit şi neinhibat, încearcă să creşti nivelul de dopamină natural ,fiind genul care obţine ce vrea în viaţa te de zi cu zi şi inundă-ţi creierul cu dopamină în mod regulat prin stabilirea de obiective şi atingerea acestora.

3. Oxitocina, „molecula de conexiune”

Oxitocina este un hormon „de legătură şi conexiune umană”, contribuind astfel la starea de încredere şi loialitate. Studiile arată că dacă un cuplu este separat pentru o perioadă mai lungă de timp, această lipsă de contact fizic readuce oxitocina şi duce la dorinţă de a fi din nou împreună, conectaţi cu acea persoană. De asemenea există anumite discuţii în ce priveşte modul în care oxitocina acţionează şi este manifestată în cazul bărbaţilor comparativ cu femeile. În cazul bărbaţilor se pare că vasopresina (un fel de văr al oxitocinei) este responsabilă cu stare de „conexiune”. Oricum ar fi contactul tactil, afectivitatea, iubirea şi intimitatea, sunt cheia sentimentului de fericire.

În această lume în care trăim digitală, când suntem adesea „singuri împreună”, este mai important ca oricând să menţinem contactul direct, fizic, uman. Mergând la sala de fitness şi lucrând într-un mediu comun, de grup, sau alergând, sunt două idei bune pentru aceste obligaţiuni umane şi eliberare a oxitocinei.

Un studiu făcut în anul 2003, arată că nivelul de oxitocină a crescut atât la câine cât şi la stăpânul lui, în timp ce acesta îşi mângâie patrupedul. Conexiunea emoţională puternică care există între om şi câine poate avea o bază biologică în oxitocină. Dacă nu ai alături o altă fiinţă umană care să îţi ofere afecţiune, crescând astfel nivel si arhitecturale.

4. Endorfina, molecula paliativă

Endorfina înseamnă în traducere liberă morfina auto-creată. La nivel de structură chimică endorfina se aseamănă cu opioidele având proprietăţi analgezice. Endorfina este produsă de glanda pituitară şi hipotalamus în timpul efortului fizic intens, în timpul actului sexual şi al orgasmului. Dacă vrei să ai cantităţi cât mai mari de endorfină fă în aşa fel încât aceste activităţi să nu lipsească din viaţa ta.

Endorfinele au mai degrabă legătură cu lipsa senzaţiei de durere când exerciţi efort fizic şi sunt produse în cantităţi mari în timpul exerciţiilor anaerobe intense (când tragi de fiare!).

Un studiu realizat în 1999 a arătat că înserarea de ace de acupunctură în anumite puncte specifice ale organismului, declanşează producerea de enforfine. Un alt studiu a arătat un nivel ridicat de endorfină în lichidul cefalorahidian după ce pacienţii au urmat un tratament de acupunctură. Acupunctura este extrem de eficientă în a stimula endorfinele.

5. Gaba, molecula antianxietate

GABA ete o moleculă de inhibare care încetineşte arderea de neuroni şi creează o stare de calm. Poţi creşte nivelul GABA într-un mod natural, practicând yoga sau alte meditaţii. Benzodiadepinele sunt sedative care lucrează împotrivă anxietăţii precum un medicament, crescând nivelul GABA. Aceste droguri au destule efecte negative şi există chiar riscul creării unei stări de dependenţă şi cu toate astea sunt prescrise pe scară largă.

Un studiu publicat în “Jurnalul Medicinei Alternative şi Complementare” a arătat că practicanţii de Yoga au nivel GABA cu 27% mai ridicat după 60 minute de practică comparativ cu grupul de control care doar citeau o carte. Studiul sugerează că yoga ar putea creşte nivelul GABA în mod natural.

6. Serotonina, molecula încrederii

Serotonina joacă atât multe roluri în corpul nostru, încât e prea dificil să îi pui doar o etichetă. În ultimă instanţă, legătura dintre un nivel ridicat de serotonină şi insensibilitatea la respingere permite oamenilor să se adune în situaţii dificile acest lucru ajutând la creşterea încrederii şi stimei de sine, a valorii personale şi creează un sentiment de apartenenţă.

Pentru a mări nivelul de serotonină pune-te mereu la încercare şi setează-ţi scopuri care dau un sentiment de însemnătate şi realizare în viaţă. A fi în stare să spui “Am reuşit!” va produce un cerc virtuos (nu vicios!) care consolidează stima de sine, contribuie la o stare de siguranţă crescută şi creează o spiral ascendentă pentru tot mai multă serotonină! O gamă largă de medicamente foarte cunoscute cum ar fi Prozac, Celexa, Lexapro, Zoloft, etc poartă numele de Inhibatori de Re-Încărcare Specifici Serotoninei (IRSS).

Patologia principală pentru care se prescriu aceşti IRSS este depresia clinică însă aceste droguri pot fi cu uşurinţă prescrise şi pentru anxietate, atacuri de panică, comportament obsesiv-compulsiv şi multe altele. IRSS s-au ales cu acest nume pentru că pe vremuri se credea că operează menţinând serotonina în spaţiul sinaptic pentru un timp mai îndelungat şi că acest lucru ar face pe toată lumea să se simtă mai bine, dacă ar lua astfel de pastile.

Teoretic, dacă serotonina ar fi fost singurul compus neuro-chimic responsabil pentru depresie, atunci aceste medicamente ar fi funcţionat pentru toată lumea. Cu toate acestea, unele persoane nu reacţionează deloc la IRSS, dar reacţionează la medicamente care activează sisemele GABA, dopamină şi norepinefrina.

Oamenii de ştiinţă încă nu înţeleg întru totul rolul serotoninei în tulburările emoţionale. De asemenea, faptul că IRSS are nevoie de câteva săptămâni pentru a-şi face efectul sugerează că efectul lor are poate avea legătură şi cu neurogeneza, adica crearea de noi neuroni. Aceste descoperiri ilustrează faptul că modul în care antidepresanţii lucrează variază foarte mult de la persoană la persoană şi nu este încă complet înţeles de oamenii de ştiinţă.

7. Adrenalina, molecula energiei

Cunoscută sub numele tehnic de epinefrină joacă un rol important în mecanismul “luptă sau fugă”. Eliberarea de epinefrină creează o stare de euforie şi un exces de energie. Adrenalina generează creşterea bătăilor inimii, a tensiunii şi acţionează contractând vasele sanguine mai puţin importante pompând mai mult sânge către grupele musculare mari.

Spre exemplu, în cazul reacţiilor alergice acute se foloseşte aşa numita Epi-Pen, o injecţie cu epinefrină menită să restabilească starea de normalitate. Avem o “explozie de adrenalină” atunci când trecem prin situaţii stresante sau care generează stări de teamă. Poate fi activată “la comandă” atunci când facem lucruri care ne sperie sau ne terifiază.

Poţi să generezi această explozie şi atunci când repsiri rapid, sacadat, contractând muşchii. Această explozie de adrenalină te face să te simţi foarte în viaţă! Poate fi un foarte bun antidote pentru plictiseală şi stagnare. Atunci când îţi asumi riscuri şi faci lucruri care te sperie şi care te scot din zona de confort poţi fi sigur că vei beneficia din plin de această erupţie virulentă de adrenalină. Cu toate acestea, cel mai adesea oamenii acţionează fără cap atunci când au adrenalina în sânge.

Dacă eşti ahtiat după adrenalină ai grijă să nu exagerezi cu acest gen de activităţi şi focalizează-te pe alte acţiuni care generează o stare de bine manifestând celelalte neuro-chimicale din această listă

Concluzia

Nu există o „mărime universală“ sau „panaceu universal“ când vine vorba de un echilibru neuro-chimic care generează starea de fericire. Foloseşte această mini-listă de 7 neruo-chimicale ca pe o formulă rudimentară pe care să o foloseşti în obiceiurile tale zilnice pentru a avea o viaţă echilibrată. Focalizându-te pe acţiunile tale de zi cu zi, acţiuni care generează eliberarea acestor neuro-chimicale în organism îţi creşti exponenţial şansele de a avea o viaţă fericită pe toate planurile. Ştiinţa creierului este o triadă alcătuită din impulsuri electrice, structuri cerebrale şi elemente neuro-chimice care lucrează la unison pentru a crea şi menţine o stare mentală sănătoasă.

Eugen Popa este Trainer Personal şi Profesional.

Sloganul său este „Învaţă Creşte Dăruieşte“. Eugen îşi împarte timpul între cursurile pe car le susţine, consultaţii şi dezvoltare personală. Afli mai multe despre el