Recomandările medicului pentru cardiaci. Cum previi complicaţiile posibile

1 inima jpg jpeg

Dr. Lidia Martina┼č (foto), medic specialist cardiolog la Centrul Medical Provita din Bucure┼čti, ne vorbe┼čte despre riscurile ┼či precau┼úiile de care trebuie s─â ┼úin─â cont persoanele cu probleme cardiovasculare.

Factorii atmosferici, ├«n special umiditatea, temperaturile extreme, curen┼úii de aer ┼či presiunea atmosferic─â influen┼úeaz─â s─ân─âtatea corpului uman ┼či pot, ├«n situa┼úii extreme, afecta mai frecvent persoanele cu vulnerabilit─â┼úi fizice, copiii, b─âtr├ónii, gravidele ┼či cardiacii. Problemele cu care vin la pachet verile toride sunt temperaturile ridicate peste 35 de grade Celsius ┼či umiditatea excesiv─â din aer.

3 dr lidia martinas jpg jpeg

Cre┼čte num─ârul de b─ât─âi cardiace pe minut

Expunerea prelungit─â la temperaturi atmosferice ridicate sau de scurt─â durat─â, dar la temperaturi foarte mari, neimplic├ónd neap─ârat expunerea directa la soare, efortul fizic sporit ├«n temperaturi exterioare ridicate ┼či umiditate determin─â cre┼čterea temperaturii corpului. Prin urmare, ulterior vor intra ├«n joc mecanisme adaptative din biologia uman─â pentru a readuce temperatura corporal─â la cea anterior confortabil presetat─â. Circula┼úia sangvin─â se va redirec┼úiona spre piele ┼či va duce la apari┼úia transpira┼úiei. Inima ├«┼či va cre┼čte debitul cardiac pentru a r─âci corpul, deci va ap─ârea tahicardia, cre┼čterea num─ârului de b─ât─âi cardiace pe minut. Vasele de s├ónge se vor dilata pentru a favoriza transpira┼úia ┼či, prin urmare, r─âcirea corpului. Musculatura scheletic─â va fi privat─â de aport satisf─âc─âtor de s├ónge ┼či de oxigen datorit─â redirec┼úion─ârii circula┼úiei spre patul superficial al pielii, ├«ns─â tahicardia ┼či vasodilata┼úia vor duce la sc─âderi ale tensiunii arteriale. ├Än concluzie, canicula suprasolicit─â aparatul cardiovascular, fiind resim┼úit─â de organismul uman la fel ca ┼či un efort fizic ceea ce, pentru persoanele mai fragile, cu risc, nu ar fi ceva de dorit. Mecanismele adaptative ale corpului la cre┼čterea temperaturii ┼či umidit─â┼úii mediului exterior sunt deseori deficitare la v├órstnici, la copii, la gravide, f─âc├ónd categoriile de mai sus mai sensibile. Patologii medicale precum obezitatea, alcoolismul cronic, diabetul zaharat, cardiopatia ischemic─â, aritmiile, insuficien┼úa cardiac─â scad ┼či ele, la r├óndul lor, capacitatea acestor mecanisme adaptative. 

Cardiacii pot avea st─âri de r─âu

stanga
dreapta
3 dr lidia martinas jpg jpeg

Mecanismele adaptative ale corpului uman pentru men┼úinerea unei temperaturi corporale adecvate ├«n cazul temperaturilor ridicate exterioare (dilatarea vaselor de s├ónge, extravazarea lichidelor intravasculare ├«n zona intersti┼úial─â, stimularea transpira┼úiei) duc la cre┼čterea num─ârului de b─ât─âi pe minut ale inimii ┼či, implicit, la sc─âderea tensiunii arteriale. La o persoan─â cu probleme cardiace, aceste mecanisme compensatorii pot crea deregl─âri care uneori pot fi extrem de grave, cauzele fiind evident bolile de inim─â prezente ┼či medica┼úia pe care un cardiac o ia ┼či cu care aceste mecanisme pot intra ├«n competi┼úie ┼či, prin urmare, pot genera st─âri de r─âu.

Ce riscuri pot s─â apar─â

├Än cazul hipertensiunii arteriale, medicamentele care ajut─â la controlul valorilor tensionale ac┼úioneaz─â prin eliminarea apei din vasele de s├ónge prin pierderi de electroli┼úi (sodiu, potasiu), prin dilatarea vaselor de s├ónge. C─âldura are ┼či ea asupra corpului acela┼či efect, prin urmare un hipertensiv care se trateaz─â cu medicamente ┼či st─â ├«n temperaturi exterioare foarte crescute poate suferi de sc─âderi importante ale tensiunii arteriale, p├ón─â la le┼čin, si chiar pierderi de con┼čtien┼ú─â ├«n cazuri extreme, de cre┼čtere a v├óscozit─â┼úii s├óngelui ├«n vase, fiind supus unui risc crescut de formare de cheaguri de s├ónge care pot, la randul lor, genera accidente vasculare, embolii, tromboze - riscul fiind cu atat mai mare la persoanele care au deja probleme hematologice - trombofilii, tromboze mai vechi la nivelul picioarelor sau cu alte localiz─âri. Persoanele care iau medica┼úie anticoagulant─â (antivitamine K- Sintrom, Trombostop) pentru diverse afec┼úiuni cardiace sau neurologice (fibrila┼úie atrial─â, proteze cardiace de exemplu) trebuie s─â acorde aten┼úie sporit─â hidrat─ârii corespunz─âtoare ├«n zilele de canicul─â pentru a nu crea un status procoagulant la nivel vascular prin deshidratare ┼či prin urmare s─â apar─â un supradozaj al medica┼úiei anticoagulante chiar cu dozele corecte cu care erau obi┼čnuite ├«nainte de zilele caniculare. ├Än cazul insuficien┼úei cardiace, inima nu mai are capacitatea de a-┼či m─âri num─ârul de b─ât─âi cardiace pe minut ca ┼či mecanism de reglaj pentru men┼úinerea temperaturii interne adecvate ├«n zilele caniculare iar corpul se poate supra├«ncalzi. Persoanele care sufer─â de cardiopatie ischemic─â ┼či fac crize de angin─â pectoral─â, pot suferi de o agravare a simptomelor, pentru c─â tahicardizarea inimii ca ┼či mecanism adaptativ la canicul─â poate fi obositoare pentru ei (mai ales dac─â sunt ┼či activi fizic ├«n aceste zile caniculare), se creeaz─â un deficit de oxigenare la nivelul inimii ┼či poate surveni o agravare a bolii ischemice. Deshidratarea - prin dezechilibrul de electroli┼úi (sodiu, potasiu, magnesiu) pe care ├«l genereaz─â, ┼či c─âldura - prin tahicardizarea compensatorie, pot declan┼ča la cei cu istoric de aritmii cardiace crize noi de aritmie, reap─âr├ónd, de exemplu, episoade de fibrila┼úie atrial─â care, pe l├óng─â disconfortul legat de cre┼čterea num─ârului de b─ât─âi cardiace, de sufocare  consecutiv─â ┼či de sc─âderea capacit─â┼úii la efort ce survin datorit─â ritmului anormal cardiac, implic─â ┼či un risc major de formare de cheaguri de s├ónge, cu at├ót mai accentuat ├«n cazul deshidrat─ârii secundare caniculei.

             

Este nevoie de revizuirea tratamentului

Medica┼úia unui cardiac necesit─â revizuire ├«nainte de perioada canicular─â de c─âtre cardiologul curant. Aportul de lichide la o persoan─â cu insuficien┼ú─â cardiac─â ├«n perioada canicular─â ar trebui stabilit, ├«n prealabil, de c─âtre medicul cardiolog curant al acesteia, ├«n cadrul unei vizite medicale de control, cardiologul cunosc├ónd statusul particular de boal─â al fiec─ârui bolnav ce i se adreseaz─â. Un aport m─ârit inadecvat de lichide la o persoan─â cu insuficient─â cardiac─â poate, prin hiperhidratare ┼či supra├«nc─ârcarea patului vascular, s─â ├«i agraveze nivelul de insuficient─â cardiac─â. ├Än perioadele caniculare este de dorit s─â ┼úinem contact zilnic cu rudele ┼či cuno┼čtin┼úele ├«n v├órst─â sau cu un status mai precar de s─ân─âtate pentru a putea interveni ┼či a ├«i ajuta ├«n cazul c├ónd, din ne┼čtiin┼ú─â sau neaten┼úie, apar consecin┼úe nefaste. 

Ce putem resim┼úi ├«n caz de expunere prelungit─â la c─âldur─â, mai ales dac─â facem ┼či efort fizic ┼či nu ne hidrat─âm corespunz─âtor? St─âri de ame┼úeal─â, care uneori pot merge p├ón─â la le┼čin, pierderi de con┼čtien┼ú─â, ├«n cazuri severe confuzie, delir, dureri severe de cap, convulsii, transpira┼úii importante, piele rece, b─ât─âi rapide ale inimii, fascicula┼úii musculare, spasme musculare. ├Än cazuri foarte severe ┼či extreme, poate surveni, din p─âcate, chiar decesul, de aceea prezen┼úa acestor simptome ar trebui s─â ne for┼úeze c├ót de repede s─â mergem s─â st─âm la r─âcoare sau m─âcar la umbr─â, s─â ne hidrat─âm, s─â apel─âm rapid o ambulan┼ú─â ori s─â mergem la o camer─â de gard─â.

Sfaturi pentru a preveni complicaţiile

A┼čadar, cum ar trebui s─â ne purt─âm pe durata verilor toride astfel ├«nc├ót s─â diminu─âm efectele nocive ale c─âldurii excesive ┼či umidit─â┼úii de sezon? 

├Än primul r├ónd, este foarte important─â hidratarea corespunz─âtoare, minimum 2 litri lichide pe zi (ceai, ap─â, supe, sucuri etc). ├Än alimenta┼úia zilnic─â este benefic s─â cre┼čtem consumul de fructe ┼či legume proaspete ┼či, dac─â le toler─âm digestiv, s─â le consum─âm crude, sub form─â de salate, sucuri sau consumate pur ┼či simplu, ca atare. ├Än acest fel, sporim hidratarea corpului. ├Än ceea ce prive┼čte consumul de alcool, acesta este prohibitiv, pentru c─â tahicardia ┼či deshidratarea ce sunt consecutive ingestiei de alcool nu fac dec├ót s─â se suprapun─â peste efectele caniculei ┼či, deci, s─â accentueze st─ârile de r─âu adiacente. Cafeaua, ceaiul verde, ceaiul negru, ciocolata neagr─â determin─â tahicardie, ceea ce nu ne dorim ├«n zilele cu ar┼či┼ú─â.  

Cu ce ne-am putea ├«mbr─âca ├«n zilele caniculare? Haine lejere, din ┼úes─âturi cu fibre naturale (bumbac, in, m─âtase), ├«n culori deschise, evitarea hainelor din materiale sintetice care nu absorb ┼či chiar m─âresc transpira┼úia corpului la cald, p─âl─ârie de soare, ┼čapc─â, umbrelu┼ú─â pentru pasajele ├«n zone expuse masiv la soare, ochelari de soare dac─â st─âm sau mergem mult timp prin soare. Acas─â sau la munc─â, acolo unde ne desf─â┼čur─âm activitatea ├«n zilele caniculare, dac─â nu exist─â aer condi┼úionat, putem sta cu geamurile ├«nchise ├«n perioada de amiaz─â, c├ónd este v├órf de canicul─â, cu draperie/storuri trase, pentru a contracara pe c├ót posibil ├«nc─âlzirea excesiv─â a ├«nc─âperii ├«n care locuim, urm├ónd ca seara, diminea┼úa ┼či noaptea, c├ónd temperaturile scad, s─â aerisim generos locuin┼úele. 

Dac─â suntem obliga┼úi s─â ie┼čim din cas─â sau s─â depunem efort fizic ├«n zilele de var─â, ideal este s─â fie diminea┼úa, p├ón─â ├«n orele 10:00, maximum 11:00, ┼či seara, dup─â orele 17:00 ÔÇô 18:00, c├ónd temperaturile sunt mai sc─âzute. Dac─â ritmul vie┼úii cotidiene impune efort fizic ┼či mers pe jos ├«n soare la amiaz─â, atunci putem frac┼úiona perioada de expunere maxim─â la soare, lu├ónd pauze dese ├«n care s─â st─âm la umbr─â sau s─â intr─âm ├«n ├«nc─âperi cu aer condi┼úionat ┼či s─â ne hidrat─âm des cu b─âuturi reci, u┼čor s─ârate. 

Atenţie la epuizarea de căldură!

├Än majoritatea cazurilor, epuizarea datorit─â c─âldurii se trateaz─â rapid ├«n c├óteva ore st├ónd ├«n aer rece ┼či consum├ónd lichide, f─âr─â a ap─ârea nicio alt─â consecin┼ú─â. Dac─â expunerea la c─âldura exterioar─â crescut─â continu─â, de┼či au ap─ârut simptome (transpira┼úii abundente, piele rece ┼či lipicioas─â, b─ât─âi repezi ale inimii, crampe musculare, grea┼ú─â, v─ârs─âtur─â, le┼čin, dureri de cap), pot ap─ârea insola┼úia, respira┼úia superficial─â ┼či rapid─â, uneori convulsiile. ├Än lipsa unei interven┼úii adecvate, lucrurile pot degenera c─âtre un accident vascular, insuficien┼ú─â cardiac─â sau renal─â agravate, gener├ónd, ├«n cazurile extreme, coma sau decesul. St─âri de epuizare ┼či probleme de s─ân─âtate precum aritmii, angin─â, accidente vasculare pot ap─ârea din cauza c─âldurii sporite exterioare ┼či a umidit─â┼ú├«i crescute chiar ┼či la persoane s─ân─âtoase dup─â un efort fizic sus┼úinut ├«n climat cu temperaturi extrem de ridicate. C─âl─âtoriile ├«n zone tropicale impun o perioad─â adaptativ─â, de aclimatizare la c─âldur─â peste medie, ├«nainte de a desf─â┼čura activit─â┼úi ├«n siguran┼ú─â.