COVID-19 şi boala parodontală: există vreo legătură?
În contextul pandemiei s-a vehiculat că ar exista o legătură între boala parodontală şi COVID-19. În realitate, cum stau de fapt lucrurile?
În tot acest timp de când ne confruntăm cu pandemia, am aflat despre COVID-19 că este o boală sistemică: printre cele mai ciudate simptome pe care le poate provoca sunt pierderea mirosului şi gustului, apariţia erupţiilor cutanate, umflarea şi roşeaţa degetelor de la picioare, căderea părului. În plus, la această listă ar putea fi adăugate câteva patologii dentare care par să afecteze pacienţii cu COVID şi care, chiar şi după luni, nu par să se fi recuperat complet de la infecţie.
Conform unui nou studiu realizat recent, s-a constatat că pacienţii infectaţi cu coronavirus, ce suferă şi de o boală gingivală, ar putea avea de nouă ori mai multe şanse de a muri de COVID-19 decât persoanele fără probleme dentare.
Iată de ce gingivita ar putea fi legată de un caz mai sever de COVID-19:
Încă de la început, medicii au ştiut că COVID-19 este deosebit de periculos pentru grupurile cu risc crescut de a se îmbolnăvi, inclusiv pentru adulţii mai în vârstă şi persoanele cu afecţiuni de sănătate subiacente, cum ar fi bolile de inimă şi astmul. În cadrul cercetărilor apar însă noi factori de risc, care includ acum boala gingiilor. Condiţia poate afecta până la jumătate dintre adulţii americani şi pare să fie legată de o rată mai mare de deces COVID-19, conform unui nou studiu publicat la începutul acestei luni în Journal of Clinical Periodontology.
Poate o boală a gingiilor să conducă direct la o infecţie severă COVID-19?
Conform studiului, deocamdată, nu există date concrete cu privire la faptul ca o boală gingivală ar putea creşte probabilitatea de infecţie. „Nu au existat dovezi suficiente pentru a lega boala parodontală de un risc crescut de infecţie cu COVID-19”, au concluzionat cercetătorii studiului din Regatul Unit. Cu toate acestea, printre persoanele depistate pozitiv cu COVID-19, a existat o mortalitate semnificativ mai mare în cazul celor care prezentau o boală parodontală.
„Nu există o legătură directă între boala parodontală şi Covid-19, există doar o corelare statistică între ele. Într-adevăr, prevenţia este foarte importantă, indiferent de situaţie. Cei care au scris articolul nu au explicat un mecanism fiziopatologic prin care pacienţii cu boala parodontală fac forme complicate de COVID.”, este de părere dr. Lorelei Nassar.
Conform cercetătorilor, deşi există o corelaţie clară între boala parodontală gravă şi un caz sever de COVID-19, adevărata lor relaţie este probabil mai complicată decât simpla cauză şi efect. Bacteriile şi inflamaţia deja prezente în boala gingivală, ar putea agrava o infecţie, şi ar putea duce chiar la infectarea cu SARS-CoV-2, sau gingiile ar putea servi mai degrabă ca un indicator al sănătăţii generale.
De altfel, boala parodontală este, de asemenea, mai răspândită la pacienţii cu hipertensiune, boli cardiovasculare, diabet, astm, sarcină şi cancer, toate comorbidităţile cunoscute ale COVID-19.
Acesta nu este singurul studiu care leagă coronavirusul şi sănătatea gingiilor. Cercetările din Mexic şi Marea Britanie lansate în iunie şi noiembrie anul trecut, au identificat, de asemenea, boala
parodontală ca fiind un factor de risc semnificativ de infecţie severă cu SARS-CoV-2 şi deces. Simptomele orale descoperite recent, cum ar fi „ limba COVID ”, care provoacă umflături, inflamaţii şi decolorare a limbii, conduc în continuare conexiunea dintre virus şi problemele cavităţii bucale.
Cu toate acestea, până la finalizarea mai multor cercetări, nu există o asociere clară între boli şi nici o modalitate de a spune dacă tratamentul bolii parodontale poate reduce şi riscul de complicaţii COVID-19. De asemenea, în cadrul studiului, cercetătorii au descoperit că pacienţii cu COVID-19 cu afecţiuni ale gingiilor aveau de nouă ori mai multe şanse de a muri , de 4,5 ori mai multe şanse de a necesita un ventilator şi de 3,5 ori mai multe şanse de a fi admişi la UCI decât pacienţii fără semne de probleme dentare.
Deci care este legătura dintre boala parodontală şi COVID-19?
Studiul menţionat mai sus a descoperit niveluri ridicate de markeri sanguini care indică inflamaţie la pacienţii cu COVID-19 care au afecţiuni ale gingiilor, ceea ce înseamnă că inflamaţia sistemică ar putea fi vinovatul din spatele riscului mai mare de complicaţii.
„Aşa cum se ştie, sănătatea bucală este legată de sănătatea pulmonară şi cardiovasculară. De fapt, ceea ce se întâmplă în gura noastră afectează sănătatea întregului organism. Cavitatea bucală este locul de pornire al infecţiilor.”, adaugă dr. Nassar.
Ce este boala gingivală? „Boala gingivală - numită gingivită în stadii incipiente şi parodontită în cele mai târzii, mai grave - este cauzată de bacteriile din gură care infectează ţesutul din jurul dinţilor, ceea ce duce la inflamaţii. Acele bacterii formează placa care se acumulează pe dinţii noştri, iar fără o îngrijire adecvată, placa se întăreşte şi se extinde sub gingii, accelerând procesul bolii.”, explică dr. Nassar.
De menţionat că boala parodontală devine mai frecventă odată cu vârsta: 70% dintre persoanele cu vârsta de 65 de ani şi peste au o formă de boală a gingiilor. De asemenea, bărbaţii şi fumătorii au mai multe şanse de a avea o formă de boală parodontală, dar aceasta poate afecta pe oricine. Boala gingiilor este, de asemenea, mai probabilă la persoanele cu afecţiuni sistemice, cum ar fi hipertensiunea, diabetul şi bolile respiratorii.
Cum poate fi prevenită boala gingivală?
Dacă îţi sângerează gingiile atunci când te speli sau când foloseşti aţa dentară, acesta este probabil un semn al bolii parodontale. Gingiile umflate sunt, de asemenea, un prim simptom comun, iar în unele cazuri ar putea apărea şi durerea, deşi gingiile nedureroase sunt mai frecvente.
„Pentru a vă menţine gura într-o formă bună, este recomandat un periaj de două ori pe zi şi folosirea aţei dentare cel puţin o dată pe zi, care poate elimina în mod eficient bacteriile care cauzează boala gingiilor. De asemenea, este necesar să te prezinţi la un consult la medicul stomatolog cel puţin o dată pe an (ideal la fiecare şase luni), deoarece vei beneficia de un periaj profesional şi o monitorizare a problemelor serioase.”, este recomandarea specialistului.