Stresul te poate îmbolnăvi! 3 afecțiuni pe care le poate cauza

Stresul reprezintă modalitatea prin care corpul reacționează la diverse situații și evenimente din viață care depun o anumită presiune asupra noastră. În unele perioade mai dificile, stresul ne poate însoți chiar și în fiecare zi, dar este important să ne dăm seama când ne sunt depășite limitele, deoarece stresul poate fi bun în unele situații, dar atunci când nu este controlat, poate duce la diverse boli și afecțiuni.

În continuare îți vom prezenta tot ce trebuie să știi despre stres, în speranța că aceste informații te vor ajuta să eviți efectele negative ce pot însoți această stare fizică și emoțională.

Ce este stresul și de ce este benefic în unele cazuri

Spunem că suntem stresați atunci când ne simțim cuprinși de o stare de îngrijorare sau tensiune psihică, stări ce pot apărea într-o situație dificilă. Corpul este inundat cu hormoni care ne pregătesc să înfruntăm sau să fugim de un potențial pericol. Specialiștii numesc acest răspuns la stres „luptă sau fugi”, iar acesta apare în diverse situații cu încărcătură emoțională puternică, chiar și în unele care nu ne pun viața în pericol, precum atunci când urmărim un film horror.

Simptomele care ne arată că suntem cuprinși de stres pot fi atât fizice, cât și emoționale.

Din punct de vedere fizic ne putem confrunta cu dureri de cap, stări de greaţă, indigestie, constipație, balonare, diaree, respirație superficială sau hiperventilație, transpiraţie, palpitații ale inimii și dureri de cap.

Din punct de vedere emoțional ne putem simți nerăbdători, furioși sau chiar agresivi, triști, iritabili, frustrați, deprimați sau putem resimți frică.

Este important de știut ca fiecare persoană reacționează diferit la stres, spre urmare nu este obligatoriu să resimțim toate simptomele.

Stresul poate fi de două tipuri: acut și cronic.

- Stresul acut apare, de regulă, ca reacție la un eveniment neplăcut sau neașteptat (deces, agresiune, o ședință importantă). Durează mai puțin de câteva săptămâni și este foarte intens, dar nu are aceleași urmări negative precum stresul cronic. Efectele stresului pe termen scurt pot include dureri de cap sau probleme digestive.

- Stresul cronic se desfășoară pentru o perioadă lungă de timp sau continuă să revină periodic. Spre exemplu, dacă activăm într-un mediu dificil sau ne confruntăm zilnic cu diverse neajunsuri, este mai probabil să suferim de stres cronic.

Există situații în care stresul este benefic și în acest caz este numit eustres. Este un tip de stres care ne face mai productivi, ne accelerează pulsul, dar și entuziasmul, fără ca noi să simțim vreo amenințare sau teamă. De asemenea, stresul ne poate ajuta să funcționăm mai bine sub presiune, oferindu-ne o explozie de energie și adrenalină necesară pentru a îndeplini diverse sarcini.

Când stresul devine un inamic: 3 afecțiuni medicale cauzate de stres

În perioadele de stres puternic, corpul nostru secretă hormoni de stres: adrenalină, noradrenalină și cortizol. Dacă rămânem prea mult în starea de stres, cantitatea prea ridicată de hormoni de stres din organism poate perturba aproape toate procesele din corp, ducând la declanșarea mai multor boli și afecțiuni, iar pe unele dintre ele le vom prezenta în continuare:

1. Sindromul de colon iritabil

Sindromul colonului iritabil (SCI) sau sindromul intestinului iritabil este o tulburare foarte comună care afectează stomacul și intestinele, adică tractul gastrointestinal. Simptomele SCI includ crampe, dureri abdominale, balonare, gaze, diaree sau constipație sau chiar ambele. Din păcate, SCI este o afecțiune cronică care, odată depistată, va fi nevoie să fie gestionată pe termen lung. Stresul prelungit reprezintă una dintre cauzele care pot declanșa sindromul de colon iritabil. Atunci când suntem stresați în mod continuu, golirea stomacului poate întârzia, cauzând dureri de stomac, indigestie, arsuri la stomac și greață. Pe măsură ce stomacul își încetinește activitatea, stresul determină creșterea funcției motorii în intestinul gros. Asta înseamnă că, în același timp în care suntem stresați, s-ar putea să ne confruntăm și cu diaree.

2. Boli de inimă

Stresul care nu este gestionat corect poate duce la diverse boli de inimă, dar și dureri în piept, bătăi neregulate ale inimii sau hipertensiune arterială care, la rândul său, poate crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Bolile cauzate de stres apar din cauza nivelului ridicat de cortizol pe termen lung care crește glicemia, nivelul de colesterol și trigliceride din sânge, aceștia fiind factori de risc clasici pentru bolile de inimă. Așadar, în perioadele de stres puternic sunt recomandate suplimente alimentare împotriva stresului care te vor ajuta să treci mai ușor peste această etapă, reducând stările de anxietate într-un mod blând, fără a altera funcțiile cognitive.

3. Insomnie

Nivelurile ridicate de stres afectează somnul prin prelungirea timpului necesar pentru a adormi și fragmentarea somnului. Apoi, pierderea somnului declanșează sistemul de răspuns la stres al corpului nostru, ceea ce duce la o creștere a hormonilor de stres, și anume cortizol, care perturbă și mai mult somnul. Astfel putem intra într-un cerc vicios, de aceea este important să luăm măsuri încă de la primele semne că somnul nostru are de suferit. În caz contrar, insomnia ne va epuiza nivelul de energie, ne poate afecta starea de spirit, sănătatea, performanța în muncă și calitatea vieții în general.

Pe lângă afecțiunile enumerate, s-a dovedit că stresul este un factor de risc care poate duce și la obezitate, afecțiuni respiratorii repetate, diabet, anxietate, depresie, boli autoimune, dureri de cap, astm, tulburări de memorie, boli de piele și libido scăzut.

Deși nu există un tratament propriu-zis pentru stres, putem să ne folosim de mai multe tehnici de reducere a stresului. Cele mai bune modalități prin care ne putem domoli nivelul de stres s-au dovedit a fi plimbările în aer liber, sportul, masajul, meditația, practicarea unor hobby-uri care ne aduc plăcere și sesiunile de terapie la psiholog.

Regimul alimentar bogat în vitamine și minerale ne pot crește rezistența la stres, la fel și crearea unor obiceiuri care să limiteze contactul cu evenimentele ce ne pot declanșa stări neplăcute. De exemplu, putem să reducem timpul petrecut în fața televizorului atunci când sunt difuzate știri negative, dar și timpul dedicat navigării pe rețelele sociale precum Facebook sau Tik Tok, unde putem fi expuși la multiple informații ce ne pot îngrijora și întrista.

Sursa foto: www.vecteezy.com