Semne posibile ale hipertensiunii

1 2 jpg jpeg

Durerile de cap

Uneori, durerile de cap ar putea fi un simptom al hipertensiunii. ├Än acest caz, sunt localizate la nivelul frun┼úii, cuprinz├ónd ┼či zona cefei. Apar mai ales diminea┼úa ┼či pot ceda dup─â administrarea de medicamente contra durerii. Intensitatea durerii depinde de c├ót este de mare tensiunea. ├Än timpul crizelor hipertensive, vasele de s├ónge care alimenteaz─â ┼úesutul intracranian se ├«ngust─â, iar acest lucru degenereaz─â ├«n dureri de cap. De asemenea, ┼či medicamentele antihipertensive pot s─â produc─â dureri de cap. Verificarea tensiunii ├«n timpul migrenelor poate s─â furnizeze r─âspunsul la ├«ntrebarea dac─â acestea sunt cauzate de hipertensiune. Durerile de cap cauzate de hipertensiune se resimt de obicei diminea┼úa. Sunt acompaniate de durere facial─â, presiune la nivelul sinusurilor, distorsion─âri ale vederii, vertigo, grea┼ú─â, ame┼úeli. E foarte important─â automonitorizarea constant─â la cei care au aceste simptome. Statistic, durerile de cap cauzate de hipertensiune vizeaz─â mai mult femeile, persoanele obeze sau femeile gravide, persoanele cu v├órste mai mari de 50 de ani, cele cu via┼ú─â stresant─â.

Sângerările nazale

Una dintre cauzele sângerărilor nazale e incapacitatea sângelui de a se coagula. Această inabilitate e deseori întâlnită la pacienţii cărora li s-au prescris medicamente pentru subţierea sângelui. De asemenea, anumite boli ale ficatului pot afecta capacitatea de coagulare a sângelui. Hipertensiunea necontrolată poate cauza sângerări nazale, dar acest lucru e destul de rar. Singurul care-ţi poate spune sigur dacă sângerarea nazală e dată de o tensiune crescută e medicul. Alte motive pentru care ar putea să curgă sângele din nas sunt: uscăciunea mucoasei nazale, medicamentele care subţiază sângele, consumul cronic de alcool, diverse tulburări de coagulare a sângelui.

Respiraţia greoaie

Acest simptom poate s─â apar─â ├«n acel tip de hipertensiune denumit hipertensiune pulmonar─â. Aceasta reprezint─â cre┼čterea progresiv─â a presiunii s├óngelui ├«n artera pulmonar─â, provoc├ónd o presiune prea mare. Din cauza acestei presiuni, ventriculul drept al inimii ├«┼či m─âre┼čte volumul. Primul simptom e dificultatea la respira┼úie, chiar ┼či ├«n condi┼úii de repaus, dar acesta nu apare dec├ót c├ónd boala va fi evoluat suficient de mult, la fel ca ├«n hipertensiunea standard.

Probleme cu vederea

La nivelul vaselor de s├ónge din retin─â, hipertensiunea poate s─â degenereze ├«n retinopatie hipertensiv─â. Vasele de s├ónge care alimenteaz─â fundul de ochi se ├«ngusteaz─â, macula (suprafa┼úa din mijloc a retinei) ┼či nervul optic se umfl─â, iar vasele de s├ónge din aceast─â zon─â se pot sparge. S├ónger─ârile de pe fundul de ochi se depisteaz─â la un examen oftalmologic. ÔÇ×Bolnavii cu hipertensiune pot avea tulbur─âri de vedere cum ar fi vedere ├«nce┼úo┼čat─â, puncte negre ├«n c├ómpul vizual (ÔÇ×mu┼čte zbur─âtoareÔÇť), dureri oculare, vedere dubl─â (├«n formele grave), modificarea rapid─â a dioptriilor, afectarea retinei, hemoragii oculare. Hipertensiunea contribuie la agravarea modific─ârilor oculare produse ┼či de alti factori cum ar fi diabetul zaharat, v├órstaÔÇŁ, afirm─â medicul cardiolog Eduard Apetrei. Sfatul specialistului

Hipertensiunea arterial─â este cea mai frecvent─â afec┼úiune cardiovascular─â ┼či afecteaz─â peste 42 % din popula┼úia adult─â din Rom├ónia. Procentul ├«mboln─âvirii este ├«n cre┼čtere ┼či are consecin┼úe serioase ├«n ceea ce prive┼čte func┼úionarea optim─â a inimii (insuficien┼ú─â cardiac─â, angin─â pectoral─â, infarct miocardic, ruptur─â vascular─â), a rinichiului (insuficien┼úa renal─â) ┼či a creierului (infarct cerebral, hemoragie cerebral─â). Ani de zile, bolnavul cu hipertensiune poate s─â nu aib─â niciun semn c─â este bolnav. Boala poate fi mul┼úi ani t─âcut─â (poate fi numit─â uciga┼čul t─âcut) ┼či, din nefericire, primele manifest─âri sunt complica┼úiile. Hipertensiunea se poate manifesta prin oboseal─â, dureri de cap, concentrare cu dificultate, tulbur─âri de vedere, astenie.

C├ónd un om are aceste semnale, ceva nu este ├«n regul─â ┼či este bine s─â-┼či controleze tensiunea arterial─â. Controlul tensiunii arteriale se recomand─â a se face anual dup─â v├órsta de 35 ani, la to┼úi subiec┼úii s─ân─âto┼či. To┼úi subiec┼úii descenden┼úi din familii cu p─ârinti hipertensivi s─â-┼či controleze tensiunea arterial─â de 2 ori pe an, ├«ncep├ónd de la v├órsta de 30 ani. Dac─â tensiunea arterial─â dep─â┼če┼čte valori de 140 mmHg pentru tensiunea sistolic─â ┼či/sau 90 mmHg pentru tensiunea diastolic─â se impune vizita la medic.

Notez c─â tensiunea arterial─â va trebui m─âsurat─â corect. M─âsurarea corect─â a tensiunii arteriale este important─â, este gestul care pune diagnosticul de boal─â ┼či gestul care urm─âre┼čte efectul tratamentului! Cea mai bun─â metod─â de a evita afectarea cardiac─â este tratamentul corect al hipertensiunii.

Este nevoie de respectarea recomand─ârilor privind regimul de via┼ú─â (sc─âderea aportului de sare, oprirea fumatului, mers pe jos zilnic 2 km, evitarea (c├ónd este posibil) a stresului ┼či a situa┼úiilor conflictuale, corectarea celorla┼úi factori nocivi asocia┼úi (diabetul zaharat, cre┼čterea colesterolului, obezitatea).

Info

Riscul dezvolt─ârii acestei boli e dat de: istoricul familial (dac─â unul dintre p─ârin┼úi are hipertensiune, e un risc crescut ca ┼či tu s-o dezvol┼úi), v├órst─â (cu c├ót ├«naintezi mai mult ├«n v├órst─â, cre┼čte ┼či riscul de boal─â), sex (p├ón─â la 64 de ani, b─ârba┼úii sunt mai predispu┼či s─â aib─â hipertensiune arterial─â, iar dup─â 65 femeile sunt cele mai vulnerabile).

Dac─â nu putem s─â ne schimb─âm mo┼čtenirea genetic─â, putem totu┼či, s─â facem o schimbare ├«n propriile noatre vie┼úi: efort fizic moderat, mai pu┼úin─â sare ├«n m├óncare, s─â mai sl─âbim c├óteva kilograme, s─â evit─âm fumatul, alcoolul ┼či alimentele grase.

Tensiunea arterială reprezintă presiunea pe care sângele o exercită asupra pereţilor vaselor de sânge. Unitatea de măsură folosită este milimetru coloană de mercur (mmHg). Valoarea optimă a tensiunii este sub 120/80 mmHg. Primul număr (valoarea mare) este tensiunea sistolică, aceasta reprezentând presiunea când sângele este pompat în artere, iar cel de-al doilea număr (valoarea mică) este tensiunea diastolică, aceasta indicând presiunea când inima se relaxează. Hipertensiunea este definită ca tensiunea cu valori mai mari de 140/90 mmHg.