Ghid rapid al organelor interne: ce rol au și cum îți influențează sănătatea?
Organele interne lucrează constant pentru a susține procese precum digestia, respirația, circulația și detoxifierea. Fiecare organ are un rol clar și contribuie la echilibrul metabolic. Când unul dintre ele nu mai funcționează așa cum ar trebui, corpul reacționează imediat, iar tu poți observa schimbări în ceea ce privește nivelul de energie sau starea generală [1]. Dacă vrei să îți organizezi mai ușor stilul de viață și obiceiurile zilnice astfel încât să îți menții sănătatea pe termen lung, este important să știi cum funcționează fiecare organ intern. Iată mai multe detalii!
Ficatul – organul care reglează metabolismul și detoxifierea
Ficatul filtrează toxinele, metabolizează grăsimile și carbohidrații, produce bilă și stochează vitamine și minerale. În plus, acest organ reglează glicemia, procesează medicamentele și sprijină sistemul imunitar. Când ficatul este suprasolicitat printr-o alimentație bogată în grăsimi, alcool sau substanțe hepatotoxice, pot apărea simptome precum greața, balonarea, oboseala sau sensibilitatea în partea dreaptă a abdomenului.
De regulă, medicul evaluează sănătatea hepatică prin analize de sânge. De asemenea, acesta poate recomanda o ecografie pentru a verifica dacă dimensiunile normale ale ficatului se mențin. Orice schimbare de volum indică un proces inflamator sau o încărcare cu grăsime. Ficatul răspunde bine la ajustări ale stilului de viață, iar rezultatele apar adesea în câteva săptămâni sau luni.
Obiceiuri care sprijină sănătatea ficatului:
· mese regulate, bazate pe legume, fructe, pește și cereale integrale;
· limitarea alcoolului și a alimentelor prăjite;
· un consum adecvat de apă;
· odihnă constantă și un program de somn stabil;
· activitate fizică moderată pentru reducerea grăsimii hepatice [1][2].
Inima – organul care asigură circulația sângelui și oxigenarea întregului corp
Inima trimite sânge oxigenat către toate organele. O inimă sănătoasă menține tensiunea arterială în limite normale și asigură un ritm cardiac stabil. Când adopți o alimentație bogată în grăsimi saturate, fumezi sau acumulezi stres, inima depune un efort suplimentar. Ca urmare, pot apărea palpitațiile, durerea toracică sau o senzație de oboseală rapidă. Cum sprijini sănătatea inimii:
· plimbări rapide, înot sau ciclism de câteva ori pe săptămână;
· renunțarea la fumat;
· reducerea stresului prin respirație controlată și pauze regulate;
· consum moderat de sare;
· control periodic al tensiunii arteriale și al colesterolului [1][2].
Rinichii – organele care filtrează sângele și reglează echilibrul hidric
Rinichii filtrează sângele în mod constant, elimină toxinele prin urină, reglează volumul de lichide și mențin echilibrul mineralelor, precum sodiul și potasiul. În plus, aceștia eliberează hormoni care influențează tensiunea arterială și producția de hemoglobină.
Când rinichii nu funcționează corect, pot apărea umflături la picioare, oboseală, dureri lombare sau modificări ale urinei. Alimentația bogată în sare, consumul insuficient de apă și unele medicamente pot afecta rinichii în timp.
Pentru a menține sănătatea rinichilor se recomandă:
· un consum constant de apă la intervale regulate;
· limitarea alimentelor ultraprocesate și sărate;
· monitorizare anuală a ureei și creatininei;
· evitarea antiinflamatoarelor luate fără recomandare medicală;
· menținerea unei greutăți echilibrate [1][2][3].
Stomacul – organul esențial pentru digestie
Stomacul prelucrează alimentele cu ajutorul sucurilor gastrice și pregătește nutrienții pentru absorbția intestinală. Când mănânci neregulat, alegi alimente greu digerabile sau te confrunți cu stres intens, stomacul reacționează prin simptome precum arsuri, reflux, greață sau dureri abdominale. Un stomac sănătos contribuie la o digestie eficientă și la absorbția corectă a nutrienților, ceea ce influențează energia, imunitatea și starea generală.
Cum îți menții stomacul sănătos:
· mesteci alimentele lent și consumi mese mici;
· reduci grăsimile prăjite și condimentele puternice;
· eviți mesele târzii;
· limitezi consumul de cafea pe stomacul gol;
· alegi o alimentație bogată în fibre [1][2].
Plămânii – organele care aduc oxigenul în organism
Plămânii asigură schimbul de gaze, adică absorb oxigenul și elimină dioxidul de carbon. Fără o ventilație corectă, nivelul de oxigen scade și apar simptome precum oboseală, dificultate de concentrare sau respirație superficială. Fumatul, poluarea și sedentarismul pot reduce capacitatea pulmonară. Menținerea funcției plămânilor este importantă pentru circulație, energie și oxigenarea tuturor organelor.
Obiceiuri utile pentru plămâni:
· exerciții zilnice de respirație profundă;
· evitarea fumatului activ și pasiv;
· activitate fizică ușoară;
· perioade regulate petrecute în aer curat;
· o postură corectă pentru a permite expansiunea toracelui [1][2].
Intestinul – organul care finalizează digestia și absoarbe nutrienții
Intestinul transformă alimentele în substanțe utile pentru corp și menține echilibrul florei intestinale. Microbiota intestinală influențează imunitatea, digestia și starea generală. Când această floră se dezechilibrează, apar simptome neplăcute, precum balonare, constipație, diaree sau disconfort abdominal. Antibioticele, alimentația procesată și stresul afectează în mod direct intestinul.
Cum susții sănătatea intestinului:
· consumi legume, fructe și cereale integrale bogate în fibre;
· ai un aport optim de probiotice din iaurturi naturale sau alte surse;
· bei suficientă apă;
· faci mișcare pentru un tranzit regulat;
· reduci mâncărurile ultraprocesate;
Organele interne lucrează împreună și susțin funcțiile vitale ale organismului. Ficatul reglează metabolismul, inima susține circulația, rinichii filtrează sângele, stomacul și intestinul se ocupă de digestie, iar plămânii furnizează oxigen. Când le oferi o alimentație corectă, hidratare, activitate fizică, odihnă și atenție la semnalele corpului, îți protejezi sănătatea pe termen lung.
Prevenția, controalele regulate și obiceiurile echilibrate îți oferă control asupra stării tale de bine și reduc riscul apariției afecțiunilor interne [1][2].
Surse de informare:
[1] “Organs in the Body: Definition & Anatomy.” Cleveland Clinic, 9 Dec. 2024, my.clevelandclinic.org/health/articles/organs-in-the-body. Accesat în data de 25 Nov. 2025.
[2] Villines, Zawn. “Organs and Organ Systems in the Human Body.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 22 Mai 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/organs-in-the-body. Accesat în data de 25 Nov. 2025.
[3] “Kidneys: Location, Anatomy, Function & Health.” Cleveland Clinic, 6 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/body/21824-kidney. Accesat în data de 25 Nov. 2025.
