Durerea de sân, periculoasă?

Denumită medical mastodinie, durerea de sân este îngrijorătoare pentru cele mai multe femei, fiind unul dintre motivele frecvente ale prezentării la medic.

Poate apărea la unul sau la ambii sâni, fiind însoţită adesea de senzaţia de tensiune, de arsură sau junghi. Alteori, poate iradia axilar, spre membrul superior şi chiar spre baza gâtului.

De ce apare

La femeile tinere, de multe ori, mastodinia debutează înaintea menstruaţiei. Se succede ciclic, având cauze hormonale şi afectează ambii sâni. În schimb, cea care nu are legătură cu menstruaţia afectează, de regulă, un singur sân.

Poate fi prezentă şi în sarcină, înainte şi în timpul menopauzei, mai ales dacă se urmează tratamente de substituţie hormonală. La femeile aflate la menopauză, durerea mamară seamănă mai ales cu o înţepătură.

Unele probleme mamare (chisturi, traume), infecţiile sânilor şi administrarea anticoncepţionalelor orale sau a tratamentelor de infertilitate sunt alte cauze ale mastodiniei. Foarte rar, durerea locală poate însoţi cancerul mamar, cel mai frecvent în stadii avansate, sau mastita carcinomatoasă, o formă de cancer care apare mai ales la femeile tinere.

Pentru atenuarea durerilor de sâni, poartă un sutien ferm (nu stâmt), limitează consumul de cafea, de ciocolată şi evită grăsimile. Poţi folosi un unguent cu antiinflamator. Durerile mamare premenstruale care au un caracter intens, ce perturbă efectuarea treburilor zilnice,pot fi reduse cu ajutorul unor analgezice

Sfatul Click! Sănătate

Dacă durerea de sâni se agravează şi, în plus, este însoţită de apariţia unui nodul palpabil, este nevoie de un control medical, pentru aflarea cauzei.

Ce trebuie să ştii despre mastoza fibrochistică

Cea mai întâlnită afecţiune mamară benignă este mastoza fibrochistică, manifestată prin apariţia chisturilor şi a durerilor locale.

Mastoza fibrochistică, care mai este cunoscută şi ca displazie mamară, nu trebuie să fie motiv de îngrijorare, întrucât nu este canceroasă. Este însoţită de durere şi tensiune la nivelul sânilor, iar chisturile (formaţiuni pline cu lichid) care apar în cadrul ei pot fi simţite sau nu la palpare. Întâlnită la mai mult de jumătate din femei, cu o incidenţă mai mare la intervalul de vârstă 20 – 40 de ani, displazia mamară este în strânsă legătură cu variaţiile hormonale ale ciclului menstrual, când hormoni precum estrogenul şi progesteronul afectează ţesutul mamar. Cu toate acestea, chisturile pot apărea la orice vârstă. La unele femei, pot dispărea după sarcină şi alăptare.

Se tratează simptomatic

Este bine de ştiut că mastoza fibrochistică nu creşte riscul de cancer de sân, însă este nevoie de monitorizare mai atentă la femeile care au în familie cazuri de neoplasm mamar. La ecografie, se poate identifica dacă formaţiunea este plină cu lichid sau este solidă.

Femeile cu mastoză fibrochistică este bine să repete ecografia o dată la 6 luni. Displazia mamară poate necesita tratament antiinflamator local sau pe cale orală ori terapie antialgică. De asemenea, unii medici prescriu anticoncepţionale, care pot duce la scăderea în dimensiuni a chisturilor. Când au dimensiuni mari şi sunt dureroase, chisturile se pot trata chirurgical. Este utilă şi purtarea unui sutien special, care să asigure un suport bun al sânilor.Se pare că alimentaţia bogată în acizi graşi Omega-3 şi săracă în grăsimi şi cofeină ajută la prevenirea chisturilor mamare.

Sfatul specialistului

Dr. Cristina Şaptefraţi, medic primar ginecologie obstetrică, supraspecializare ginecologie oncologică, competenţă colposcopie, Sanador, Bucureşti

Mastoza chistică sau displazia mamară reprezintă o modificare benignă a glandei mamare. Incidenţa sa este crescută la tinere şi scade spre menopauză. Apariţia sa este datorată unui dezechilibru hormonal şi se caracterizează prin prezenţa chisturilor mamare, însoţite sau nu de durere. Premenstrual, chisturile se pot mări şi durerea devine mai accentuată. În cazul în care chisturile se măresc considerabil, se practică puncţie evacuatorie, iar lichidul extras se trimite la examen citologic, în serviciul de anatomie patologică. Pacientei i se prescrie tratament antibiotic şi antiinflamator, urmat de tratament antiestrogenic şi cu derivaţi de progesteron. Dacă la examenul ecografic se decelează prezenţa de vegetaţii în interiorul unui chist, se impune rezecţia acestuia, cu examen histopatologic intraoperator.