Dr. Florin Mihălţan, pneumolog: «Un fumător pierde 10-15 ani din viaţă»

Click! Sănătate: Ce trebuie să ştie un fumător care fumează aproximativ 10 ţigări pe zi, de peste 10 ani? Dr. Florin Mihălţan: Orice ţigară este dăunătoare. Numărul de 10 ţigări este de multe ori o etapă din drumul spre un pachet pe zi. Dependenţa se întreţine şi se potenţează. Nicotina este cel mai puţin periculos produs din ţigară. Celălalte subtanţe cancerigene şi iritative sunt cele care atrag multitudinea de boli unde fumatul este cauză sau factor de risc.

Ce se întâmplă cu plămânii unui fumător atunci când acesta renunţă la ţigări?

Leziunile generate de fumat sunt ireversibile, pentru că tutunul, la temperaturi înalte, distruge plămânul. După întreruperea fumatului se stopează declinul accelerat al funcţiei pulmonare consecutiv, de obicei, acestui efect distructiv. Totodată, scade şi din iritaţia bronşiectaziei, deci din obstrucţia la nivelul căilor aeriene inferioare. Riscul de cancer se apropie însă de cel al unui nefumător abia după 15 ani.

Fumătorul pasiv are tot aceleaşi riscuri pentru sănătate precum fumătorul activ?

Fumătorul pasiv are riscuri foarte apropiate de cele ale fumătorului activ. Acestea depind de durata expunerii, de numărul de fumători din cameră, de frecvenţa fumatului acestora, de sistemul de ventilaţie. Există exemple în care soţul sau soţia, în mod cu totul nevinovat, au făcut un cancer pulmonar din cauza fumătorului din casă, după cum există nenumărate cazuri de familii de fumători unde generaţii succesive au împărtăşit aceeaşi soartă şi au plătit acelaşi tribut fumatului.

Estimativ, la câţi ani din viaţă renunţă un fumător, voluntar, dacă nu se lasă de fumat?

În medie un fumător pierde între 10-15 ani din viaţă.

Unele persoane susţin că, pur şi simplu, nu se pot lăsa de fumat. Care este explicaţia?

Fumatul creează dependenţă prin intermediul nicotinei din tutun. Această nicotină blochează unii receptori din creier unde se fixează şi creează o dependenţă şi o satisfacţie a fumătorului realizată ulterior din ce în ce mai greu la un nivel mai mare al nicotinei. Astfel se explică de ce fumătorii încep cu câteva ţigări şi apoi treptat ajung la un pachet.

Ţigările electronice sunt mai nocive decât ţigările obişnuite?

Nu sunt mai nocive. Dezbaterile arată că unele cartuşe din aceste ţigări conţin şi ele substanţe cancerigene. Alte studii recente arată că 7% din fumători se lasă de fumat cu aceste ţigări. Important este, pe viitor, ca acestea să capete acceptul de a fi utilizate ca medicament şi să nu aibă în continuare statutul de produs comercial. Este un drum lung care aşteaptă confirmarea eficacităţii din studii de lungă durată.

Pot fi prevenite bolile respiratorii cauzate de fumat? Care sunt măsurile care trebuie luate imediat?

Da, se pot preveni, dacă ne gândim că tabagismul este o cauză principală. Educaţia copiilor şi tinerilor ca să nu debuteze, ajutarea adulţilor să întrerupă precoce această dependenţă, controalele regulate ale funcţiei respiratorii, o legislaţie mai protectivă pentru fumătorii pasivi sunt toate măsuri de protecţie şi prevenţie absolut necesare şi utile.

De ce evoluează atât de rapid o tumoare la plămâni? În cele mai multe cazuri, bolnavii de cancer pulmonar supravieţuiesc doar câteva luni.

O primă explicaţie rezidă în depistarea tardivă în faze avansate în aproape 70-80% a acestor forme de cancer care merg în surdină. Cancerul pulmonar este un ucigaş tăcut cu simptome minore, adesea neglijate, de la o tuse mai intensă, până la un junghi sau câteva picături de sânge pe care pacientul le scoate prin tuse. În al doilea rând, sunt unele forme de cancer extrem de agresive, galopante, iar terapiile adesea nu reuşesc să stopeze acest proces.

Cât de frecvent întâlnit este sindromul de apnee în somn la români, de ce apare şi cum se tratează?

Frecvenţa este de 4-6% în populaţie, cauzele de apariţie fiind multiple, de la malformaţii sau modificări ale structurii osoase a feţii, până la afecţiuni neurologice, cardiovasculare, respiratorii şi endocrinologice. Obezitatea poate fi şi ea o cauză frecventă. Tratamentul se eşalonează pe trei paliere: un aparat numit CPAP, care este o „atelă respiratorie” şi unde pe baza unei presiuni pozitive cu care se pompează aerul cu ajutorul unei măşti faciale se menţin căile aeriene superioare libere, tratamente chirurgicale oferite de ORL-işti de lărgire a căilor aeriene superioare şi tratmente cu proteze dentare sau intervenţii în sfera buco-maxilo-facială.

Există vreo legătură între accidentele rutiere şi apneea în somn?

Există o legătură importantă. Sindromul de apnee în somn prin diminuarea vigilenţei şi adormirea la volan este responsabil de aproximativ 25-30% din accidentele rutiere grave cu victime colaterale. De obicei, acest lucru se întâmplă mai ales pe autostradă, unde monotonia drumului facilitează adormirea la volan.

Se apropie sezonul răcelilor care se pot transforma cu uşurinţă în bronşite şi pneumonii. Cum putem evita îmbolnăvirea?

Există o pleiadă de acţiuni protective ca, de exemplu-vaccinarea antigripală, vaccinarea antipneumococică, utilizarea de vitamina C, evitarea mediilor cu fluctuaţii de temperatură şi a aglomeraţiilor urbane în momente de epidemie de gripă.

De ce evoluează atât de rapid o tumoare la plămâni? În cele mai multe cazuri, bolnavii de cancer pulmonar supravieţuiesc doar câteva luni.

O primă explicaţie rezidă în depistarea tardivă în faze avansate în aproape 70-80% a acestor forme de cancer care merg în surdină. Cancerul pulmonar este un ucigaş tăcut cu simptome minore, adesea neglijate de la o tuse mai intensă, până la un junghi sau câteva picături de sînge pe care pacientul le scoate prin tuse. În al doilea rând sunt unele forme de cancer extrem de agresive, galopante, iar terapiile adesea nu reuşesc sa stopeze acest proces.

Ce beneficii aduc alimentaţia şi mişcarea pentru sănătatea pulmonară?

Mişcarea este vitală pentru sănătatea plămânului. Se ştie din studii, de exemplu, că un bolnav cu emfizem sau cu bronşită trăieşte mai mult dacă este activ. Alimentaţia este o altă componentă inducătoare de afecţiuni respiratorii: cei care sunt alergici la anumite produse precum-arahidele, căpşunele, laptele, ciocolata trebuie să evite ingestia de astfel de alimente. Alimentaţia pentru aparatul respirator trebuie să fie echilibrată să nu încurajeze câştigul ponderal.

Cât de frecvent este întâlnit sindromul de apnee în somn la români şi care sunt cauzele de apariţie şi metodele de tratament ale bolii?

Frecvenţa este de 4-6% în populaţie, cauzele de apariţie fiind multiple de la malformaţii sau modificări ale structurii osoase a feţii, până la afecţiuni neurologice, cardiovasculare, respiratorii, endocrinologice. Obezitatea poate fi şi ea o cauză frecventă.Tratamentul se eşalonează pe 3 paliere: un aparat numit CPAP care este o „atelă respiratorie” şi unde pe baza unei presiuni pozitive cu care se pompează aerul cu ajutorul unei măşti faciale se menţin căile aeriene superioare libere, tratamente chirurgicale oferite de ORL-işti de lărgire a căilor aeriene superioare şi tratmente cu proteze dentare sau intervenţii în sfera buco maxilo facială.

Există o legătură puternică între evenimentele rutiere tragice şi apneea în somn?

Există o legătură importantă. Sindromul de apnee în somn prin diminuarea vigilenţei şi adormirea la volan este responsabil de aproximativ 25-30% din accidentele rutiere grave cu victime colaterale. De obicei acest lucru se întâmplă mai ales pe autostradă unde monotonia drumului facilitează adormirea la volan.

Pe fiecare an creşte numărul bolnavilor de astm. Mulţi dintre aceştia folosesc incorect inhalatoarele şi tratează după ureche unele afecţiuni. Ce indicaţii aveţi pentru aceştia?

Astmul este o boală care este indusă în multe situaţii de viaţa pe care o trăim, de modernismul ei, de poluare, de fumatul pasiv. Acest fapt explică de ce creşte prevalenţa alături de elementele cheie care se cheamă alergie şi infecţii respiratorii. Tratamentul trebuie făcut ca la carte. Orice evitare sau uitare a administrării unui inhalator într-o zi aduce nu de puţine ori o criză de sufocare severă sau treziri noaptea cu probleme de sufocare. Pacientul trebuie să ştie exact ce inhalator să folosească când are o criză şi care este adecvat pentru tratamentul zilnic - tratament care, de fapt, previne criza. Pe aceste elemente se bazează în final încrederea în controlul bolii, în medic şi în inhalator propriu-zis.

Inhalatoarele pot da dependenţă? Ce riscă bolnavii închipuiţi care le folosesc?

Inhalatoarele nu creează dependenţă. Bolnavii sunt dependenţi de o boală pe care nu o pot controla. Inhalatoarele sunt armele utile pe care le folosesc adesea pentru a menţine funcţia respiratorie cât mai apropiată de normal. Pacienţii care nu le folosesc riscă o agravare a bolii obstructive-crize de sufocare care sunt ulterior greu de stăpânit. Dacă sunt monitorizaţi de medic, iar indicaţia este corectă efectele adverse ale acestor medicaţii în inhalatoare sunt într-un procent mic şi pot fi şi ele stăpânite.

Peste 200 de lucrări ştiinţifice

Numele: Florin D. Mihălţan

Data naşterii: 26 octombrie 1954, Sibiu

Starea civilă: căsătorit

Studiile şi cariera: - Liceul „Octavian Goga“, Sibiu (1969-1973)

Facultatea de Medicină Bucureşti (1973-1979)

Între 1979 şi 1981 s-a specializat în penumologie

1992 - 1993 - Spitalul „Boisguillaume", Rouen, Franţa

1995 - Spitalul „Croix Rousse“, Lyon, Franţa

1998 - Spitalul Innsbruck, Austria

Autorul a peste 200 de lucrări ştiinţifice apărute în publicaţii precum „Revue de Maladie Respiratoire“, „Pneumologie“, „Chest“

Autor al cărţilor „What is Unknown by the Romanian Smoker“(2001) şi „Smoking - Consequences" (2001)