Cele mai periculoase insecte din România

Cele mai periculoase insecte din România: albinele şi viespile

Înţepăturile de albine şi viespi sunt dureroase, dar pot cauza şi deces în funcţie de reacţia pe care victima o are la veninul insectei. Cei mai mulţi dintre noi prezintă simptome ale unei reacţii normale la înţepături, iar acestea pot fi tratate cu uşurinţă acasă. Reacţiile severe necesită însă intervenţie medicală de urgenţă.

În momentul înţepăturii, victima simte durere imediată, iar ulterior, odată ce insecta îşi injectează veninul, zona afectată se înroşeşte şi se umflă uşor. Cele mai multe persoane înregistrează reacţii locale. Veninul conţine histamine şi proteine care provoacă o reacţie non-alergice în piele dând senzaţia de mâncărime şi cauzând durere. Umflăturile pot să dureze până la câteva zile. În cazul în care alte regiuni ale corpului încep să se umfle, contactaţi medicul.

Reacţiile alergice apar în cel mult 10 minute de la înţepătură. Printre reacţii se numără: dureri de cap sau în piept, febra, umflarea feţei, limbii, buzelor sau a corpului, dificultăţi de respiraţie, leşin. În astfel de situaţii este necesară intervenţia de urgenţă a medicului. Persoanele care ştiu că sunt alergice la veninul acestor insecte trebuie să sune imediat la urgenţe.

În cazul înţepăturilor de insecte - înainte de administrarea remediilor naturiste se scoate acul, în cazul înţepăturii de albine sau viespe; se dezinfectează locul şi se extrage acul folosind o pensetă fină, de asemenea dezinfectată; la final, se aplică din nou dezinfectant pe zona afectată, se freacă locul cu suc de usturoi.

În înţepătura de viespe sau de albine, se masează zona cu suc de usturoi sau ceapă, după care se aplică frunze de pătlagină zdrobită, iar în înţepătura de ţânţar, se aplică suc de leuştean sau ulei de melisă. Dacă se produc alergii, se fac spălături cu apă cu sare şi se pun comprese cu suc de varză, cu frunze de varză zdrobite sau cu gheaţă.

Cele mai periculoase insecte din România: căpuşele

Dacă ai obiceiul să mergi la pădure sau la picnic, este important să te fereşti pe cât posibil de înţepăturile de căpuşe.

Căpuşele infectate cu bacteria Borrelia burgdorferi pot determina, prin înţepătura lor, apariţia bolii Lyme. Pentru a putea infectă, căpuşele trebuie să rămână ataşate de piele 1-2 zile.

Cele mai periculoase insecte din România: Vaduva Neagră

Latrodectus mactans, insectă cunoscută şi sub numele de văduva neagră, se găseşte şi în România. A fost semnalată în Delta Dunării, în insula Popinia şi pe Grindul Letea. Muşcătura femelei este otrăvitoare pentru oameni şi este urmată de formarea unei papule congestive, durere şi tumefiere locală, stare de vomă, dificultăţi în respiraţie şi de foarte puţine ori muşcătura ei poate fi mortală. Veninul, o neurotoxină, afectează copiii şi persoanele bătrâne mai sever decât pe adulţii sănătoşi.

Cu toate acestea, păianjenul nu este agresiv, muşcă oamenii numai pentru a se apară dacă este deranjat, aceast păianjen fiind activ noaptea, ziua stă ascuns, e destul de greu de observat precum şi de a avea un contact cel puţin la noi în ţară. Persoanele vindecate pot deveni imune la muşcături ale aceleiaşi specii de Latrodectus.

Cele mai periculoase insecte din România: ţânţarii şi infecţia West Nile

În majoritatea cazurilor, infecţia cu acest virus se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele ale gripei (febra, dureri de cap, dureri articulare sau musculare, greaţă, vărsături, refuzul alimentelor, stare de epuizare). Totuşi, anumite tulpini West Nile sunt mult mai virulente, caz în care boală poate evolua până la meningită, encefalită sau meningo-encefalită.

În România se întâlnesc encefalită West-Nile şi encefalită Europei Centrale, ambele fiind transmise prin insecte. Boală debutează brusc, cu febra, alterarea stării generale, cefalee, vărsături în jet.

Persoanele care prezintă astfel de simptome trebuie să se prezinte imediat la medic, deoarece boală afectează creierul şi pot rămâne cu sechele grave pentru tot restul vieţii. La scurt timp după primele semne, se instalează sindromul encefalitic caracterizat prin: stare de confuzie, apatie, agitaţie, delir sau halucinaţii.

Uneori pot apărea convulsii şi pacientul intră în comă la aproximativ două zile de la debut. Formele severe ale encefalitei pot duce la comă sau chiar la deces. Şansele pentru o recuperare completă scad dacă apar simptome severe, cum ar fi convulsiile, sau dacă tratamentul este intaziat.