Ce este hipertensiunea pulmonar─â

1 2 jpg jpeg

O cre┼čtere a presiunii cauzat─â de rezisten┼úa crescut─â a vaselor de s├ónge ce irig─â pl─âm├ónii, trebuie tratat─â imediat prin administrarea de oxigen, repaus la pat si administrarea de medicamente vasodilatatoare.

At├ót sistemul cardiovascular c├ót ┼či cel respirator sunt vitale pentru supravie┼úuire. ├Än cazul ├«n care te confru┼úi cu probleme precum scurtarea respira┼úiei, senza┼úia de le┼čin ├«n timpul efortului, oboseal─â inexplicabil─â, ame┼úeli sau dureri ├«n piept ori senza┼úia de ap─âsare, nu ezita s─â apelezi la un medic specialist. Aceste simptome sunt semne ale presiunii crescute ├«n vasele de s├ónge.

Dispneea se instaleaz─â la efort

Ini┼úial ├«n timpul efectu─ârii efortului fizic se instaleaz─â dispneea, dificultatea de a respira, iar pe m─âsur─â ce boala avanseaz─â acest simptom devine din ce ├«n ce mai sever, resim┼úindu-se chiar ┼či ├«n momentele de repaos.

Intre hipertensiunea pulmonar─â ┼či tulbur─ârile cardiace exist─â o str├óns─â leg─âtur─â, deoarece pot ap─ârea palpita┼úii dar ┼či edeme mai ales la membrele superioare.

Din ce cauz─â apare hipertensiunea pulmonar─â

Schimb─ârile ce au loc la nivelul circula┼úiei pulmonare sunt mai des ├«nt├ólnite la adul┼úii cu v├órste peste 30 de ani ┼či cel mai adesea sunt legate de o fibroz─â sau de ├«ngustarea vaselor sangvine. ├Än cazul hipertensiunii pulmonare primare de┼či nu se cunosc foarte bine cauza de modificare a vaselor pulmonare, ea este denumit─â ca fiind o afec┼úiune idiopatic─â ce poate avea adesea la baz─â cauze genetice, boli ale tiroidei, infec┼úia cu HIV sau boli de s├ónge. Hipertensiunea pulmonar─â secundar─â este cel mai adesea cauzat─â de tulbur─âri cardiace precum apnee ├«n somn, emfizem, insuficen┼ú─â cardiac─â sau tromboza pulmonar─â. Toate aceste modific─âri ce se petrec ├«n organism duc la tulbur─âri ale circula┼úiei sangvine c─âtre pl─âm├óni, aspect care poate afecta buna func┼úionare a inimiii dac─â nu sunt tratate la timp.

Află care sunt cele mai sănătoase alimente pentru plămâni AICI

Aceast─â afec┼úiune poate fi clasificat─â ├«n func┼úie de gravitatea ei ├«n 4 clase, ┼či anume:

- prima clasă în care este prezentă hipertensiunea pulmonară la examinare dar încă nu sunt prezente simptomele

- a doua clasă în care apare scurtarea respiraţiei în timpul activităţii fizice.

- a treia clas─â limiteaz─â cu mult mi┼čcarea ├«n timpul activit─â┼úii fizice provoc├ónd lipsa aerului

- a patra clasa ├«n care se scurteaz─â respira┼úia ┼či se instaleaz─â oboseala chiar ┼či ├«n perioada de repaos.

Cum se pune acest diagnostic

├Än primul r├ónd este necesar istoricul clinic ┼či examenul fizic ├«n prezen┼úa unui medic cardiolog sau pulmonolog, dar ┼či testele paraclinice ┼či anume radiografia pulmonar─â, electrocardiograma ┼či ecografia cardiaca.

Tratamentul acestei afec┼úiuni urm─âre┼čte ├«mbun─ât─â┼úirea circula┼úiei sangvine ┼či reducerea presiunii de la nivelul pulmonar prin administrarea de anticoagulante, vasodilatatoare, masc─â de oxigen ┼či diuretice.

Exist─â ├«ns─â ┼či cazuri ├«n care este necesar transplantul pulmonar sau cardiac.

Afectarea nou-n─âscutului

Aceast─â problem─â apare ├«n momentul ├«n care se modific─â fluxul sangvin de la pl─âm├óni ┼či inim─â, provoc├ónd astfel dificult─â┼úi respiratorii ┼či apari┼úia simptomelor precum aspectul cianotic al buzelor, edeme sau dificult─â┼úi repiratorii.

Poate fi generat─â de obicei prin sufocarea at├ót ├«n uter sau ├«n timpul na┼čterii a bebelu┼čului, sau dac─â amam a folosit ├«n exces medicamente ├«n timpul sarcinii.

Cel mai mare risc fiind la administrarea aspirinei sau a indometacinului.