Ce efecte au schimbările climatice asupra sănătăţii

Între 2030 şi 2050, schimbările climatice ar putea antrena anual aproape 250.000 de decese în plus, dintre care circa 38.000 cauzate de expunerea la căldură a persoanelor în vârstă, 48.000 provocate de diaree, 60.000 ca urmare a paludismului şi 95.000 din cauza subnutriţiei copiilor, potrivit unui raport OMS, citat de Agerpres. Costul efectelor negative directe asupra sănătăţii se situează între două şi patru miliarde de dolari pe an până în 2030, conform aceleiaşi organizaţii. În perioada de caniculă înregistrată în vara anului 2003 în Europa s-au înregistrat peste 70.000 de decese în plus. Dr. Patrice Halimi, secretar general al asociaţiei Santé Environnement France, consideră că nu se poate vorbi despre "o cauză care antrenează o singură consecinţă", ci despre "un ansamblu de evenimente" susceptibile de a afecta sănătatea. Este greu de măsurat „partea exactă a încălzirii climei" în ceea ce priveşte problemele de sănătate“, afirmă Robert Barouki, specialist în această problematică în cadrul institutului francez Inserm. Totdeauna au existat călduri mari, „dar frecvenţa şi intensitatea lor a crescut". O expunere mai puternică la raze ultraviolete poate conduce la cancere de piele, mai spune acesta. Aceeaşi constatare pentru catastrofele naturale legate de fenomene meteorologice. Cu o triplare din anii '60 şi până în prezent, catastrofele naturale au condus la o supramortalitate. „În fiecare an, aceste catastrofe au provocat peste 60.000 de decese, în special în ţările în curs de dezvoltare“, estimează OMS. Temperaturile crescute favorizează de asemenea dezvoltarea unor plante ce provoacă alergii, cum este ambrozia, care ar urma să invadeze progresiv întreaga Europă cu o concentraţie de polen de patru ori mai mare până în anul 2050. „Încălzirea climei favorizează răspândirea maladiilor infecţioase care depind de vectori precum ţânţarii“, explică Dr. Halimi. Schimbările climatice vor prelungi probabil sezonul de transmitere a anumitor maladii cu transmitere vectorială şi vor modifica răspândirea lor geografică, potrivit OMS. Clima exercită o puternică influenţă asupra paludismului. Transmis de ţânţarul anofel, paludismul ucide aproape 800.000 de persoane pe an, menţionează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. „Ţânţarii Aedes, vectori ai febrei dengue, sunt şi ei foarte sensibili la condiţiile meteorologice. Potrivit unor studii, două miliarde de persoane în plus ar putea fi expuse riscului de transmitere a febrei dengue până în anii 2080", adaugă OMS. Încălzirea climei se află la originea unei creşteri a concentraţiilor de ozon, care afectează persoanele cu boli respiratorii cronice ca astmul. Totodată, contribuie la creşterea poluării cu particule fine prin intermediul incendiilor de pădure, care ar urma să se înmulţească şi să se întindă spre nord în anii următori, apreciază Bruno Housset, preşedinte al Federaţiei franceze de pneumologie. Aceste particule fine, care pot pătrunde adânc în aparatul respirator, pot favoriza cancerul pulmonar şi anumite maladii cardiovasculare, precum şi astmul. Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de astm, semnalează OMS, potrivit căreia creşterea temperaturilor ar urma să contribuie la creşterea mortalităţii legate de această patologie.