Când este necesar să mergi la stomatolog

1 2 jpg jpeg

Simţi durere sau sensibilitate la temperaturi extreme Dacă la alimente sau băuturi reci, fierbinţi, acre, foarte dulci, ai dureri apărute spontan sau la atingerea dinţilor, nu amâna controlul stomatologic. Acestea sunt semnul unor probleme care pot conduce la complicaţii mai dureroase, costisitoare şi dificil de tratat. Îţi sângerează gingiile în timpul periajului Sângerările gingivale apărute la periaj, umflarea, retragerea ori schimbarea culorii gingiilor, sunte semne de gingivită, primul stadiu al parodontozei. Atenţie!

Placa bacteriana şi depunerea de tartru sunt dăunătoare pentru gingie!

Tot ce e diferit de banalele afte sau de herpes, cum ar fi leziunile în înteriorul gurii, pe buze trebuie să te convingă să mergi la stomatolog. Sunt simptomele unor boli locale, dar şi a unora generale care pot fi diagnosticate de dentist.

Un molar de minte poate să provoace înghesuirea dinţilor din apropiere, în încercarea de a erupe. Pe de altă parte, parodontoza se manifestă prin distanţarea dinţilor, ca urmare a scăderii implantării în os a acestora.

Lucrările dentare trebuie verificate la rândul lor măcar o dată pe an, pentru că dinţi şi gingiile se modifică odată cu trecerea timpului. De aceea, dacă observi orice modificare la nivelul acesteia, este indicat să faci o vizită la cabinetul dentar.

Petele albe ivite pe dinţi sunt primele semne ale cariilor. La controalele periodice medicul le poate observa şi poate insista asupra unor măsuri de igienă sau a unui tratament necesar pentru a evita agravarea problemelor dentare.

2 jpg jpeg

Sensibilitatea dinţilor se poate dovedi o problemă serioasă, care ascunde fracturi dentare, carii sau retragerea gingivală. Amânarea vizitei la medic va face ca, în final, tratamentul să fie mai invaziv sş mai scump, fiind necesară îmbrăcarea dinţilor cu o coroană dentară, tratament de canal sau chiar extracţia dentară.

Un control stomatologic îi poate ajuta pe cei care nu sunt conştienţi că este posibil să aibă diabet să facă investigaţiile necesare pentru a identifica această boală, care în mediul medical se mai numeşte şi „silent killer“ tocmai pentru că nu dă semne precoce, care să alarmeze omul obişnuit, dar, netratată, produce complicaţii grave în întregul organism: cardiovasculare, renale, oculare.