Boala Lyme: care sunt etapele afecţiunii şi cum se tratează

Care sunt cele mai întâlnite simptome

Boala evoluează în trei faze, nefiind obligatorie prezenţa în toate cazurile a tuturor etapelor, mai exact a primului stadiu al bolii.

„Prima faza a bolii debutează mai frecvent primăvara-vara, la 3-30 de zile de la muşcătură, cu o leziune cutanată specifică, apărută la locul muşcăturii, cu aspect de <<tras la ţintă>>, numită eritem migrator, leziune cutanată rotund-ovalară, ineleră, cu un diametru de peste 3 cm, care creşte în dimensiuni în absenţa tratamentului specific“, explică Victoria Bîrluţiu, medic primar boli infecţioase şi medic specialist în medicină internă, cu competenţă în ecografie general la Spitalul European Polisano din Sibiu.

De asemenea, locul muşcăturii poate căpăta aspect roşu pe măsura extinderii. Bine de ştiut este că în 18-30% dintre cazurile care dezvoltă boala Lyme, eritemul migrator nu este prezent.

În unele situaţii, pacienţii pot avea febră, dureri musculare, articulare, stare generală alterată, afectare oculară, dar şi tuse.

Al doilea şi al treilea stadiu al bolii

Cea de-a doua etapă a afecţiunii constă în afectarea sistemului nervos, cel mai frecvent prin paralizii de nervi cranieni (în special paralizia de nerv facial), asociate şi cu manifestări generale, precum durerile de articulaţii, musculare, dar şi starea de rău general.

Spre deosebire de cel de-al doilea stadiul al bolii, în cel final (faza cronică) pot să persiste neplăcerile articulare, iar eritemul migrator poate să se multiplice.

„Boala Lyme prin variabilitatea simptomtologiei, care pe bună-dreptate o definesc ca <<boala cu o mie de feţe>>, poate avea simptome comune cu afecţiunile inflamatorii cronice, cele reumatismale sau cele degenerative. Aproximativ 5% din pacienţi pot prezenta manifestări cardiace, iar în 15% din cazuri fiind prezente şi simptome neurologice“, a mai adăugat medicul Victoria Bîrluţiu.

În ce constă tratamentul

De cele mai multe ori, boala Lyme se tratează cu antibiotice, mai ales dacă infecţia este diagnosticată şi tratată precoce. Etapele ulterioare au nevoie de tratament pe termen lung. Important este ca tratamentul să fie început la scurt timp după ce a fost pus diagnosticul, el fiind personalizat pentru fiecare persoană în parte.

„Tratamentul bolii Lyme trebuie adaptat în funcţie de vârsta pacientului. De exemplu, la copiii sub 8 ani, nu vom administra doxiciclină, dar terapia se diferenţiază şi raportată la vechimea bolii, prezenţa alergiilor la un tip sau altul de antibiotice. Antibioticele se administrează cu o durată variabilă, în funcţie de stadiu, uzual 2-4 săptămâni. Perioada tratamentului este decisă şi de persistenţa acuzelor pacientului, de afectarea neurologică, de experienţa medicului specialist, de rezultatele obţinute pentru fiecare caz în parte“, a mai spus medicul Victoria Bîrluţiu.