Ce legătură este între demență și sănătatea pielii?
Indiferent cât de mult încerci să îți ascunzi vârsta, pielea te poate da de gol: ridurile fine, uscăciunea, petele care par să apară peste noapte. Dar, dacă rutina ta de îngrijire a pielii ar face mai mult decât să îți îmbunătățească aspectul și strălucirea exterioară, dacă ar influența și modul în care îmbătrânești la interior?
Aceasta este întrebarea pe care tot mai mulți oameni de știință încep să o exploreze.
Ce este bariera cutanată și de ce contează?
Corpul tău este căptușit cu bariere de protecție în nări, plămâni, intestin, vagin, concepute pentru a împiedica toxinele să ajungă în fluxul sanguin, explică Malú Tansey, doctor în neuroștiințe și profesor de cercetare în boala Alzheimer la Indiana University School of Medicine.
„Pielea are rol de barieră, fiind formată din celule moarte unite prin grăsimi și proteine, ea creează un scut care păstrează apa în interior și substanțele nocive în exterior.La fel ca restul corpului, și bariera pielii îmbătrânește”.
Pe măsură ce apar fisuri în „armura” ta biologică, invadatorii toxici pot pătrunde mai ușor. „Devii mai vulnerabilă la orice te înconjoară”, spune Dr. Tansey. „Fie că este vorba despre pesticide, agenți patogeni sau poluarea aerului.”
O piele sănătoasă asigurăă protecția corpului împotriva inflamației. Foto: Shutterstock.
O deteriorare a acestei bariere poate declanșa și un semnal inflamator în tot corpul.
„Se pot elibera prea multe citokine, factori inflamatori, care circulă în sânge”, explică Dr. Tansey. Citokinele sunt mesagerii chimici ai sistemului imunitar, care activează celulele imune și le spun să lupte împotriva invadatorilor, precum bacteriile și virusurile. Însă inflamația persistentă de exemplu, cea asociată cu afecțiuni precum eczema și psoriazisul, poate menține un nivel ridicat de citokine în sânge.
În timp, spune ea, acest proces poate „eroda bariera hemato-encefalică și poate provoca inflamație la nivelul creierului sau ceea ce numim neuroinflamație”.
Toate acestea ridică o întrebare importantă: dacă bariera pielii tale este cronic slăbită din cauza vârstei, poate declanșa tipul de inflamație asociat cu demența?
Cum ar putea fi legată funcția barierei pielii de funcția cognitivă
Într-un studiu publicat în Journal of Investigative Dermatology, cercetătorii au analizat 237 de adulți peste 50 de ani, ale căror sănătate și funcție cognitivă fuseseră monitorizate timp de decenii în cadrul Baltimore Longitudinal Study of Aging. Având la dispoziție ani de date despre memorie și abilități de gândire, cercetătorii i-au chemat pentru testarea barierei cutanate.
Au măsurat cât de bine reținea apa pielea fiecărei persoane, un indicator esențial al funcției barierei după un traumatism repetat. Mai exact, au aplicat și dezlipit bandă adezivă de zeci de ori pe aceeași zonă de piele și au măsurat pierderea de apă după fiecare aplicare.
„Când vezi cât de repede crește pierderea de apă, asta îți spune ceva, pentru că la o piele mai sănătoasă nu ar crește atât de repede”, explică Katrina Abuabara, profesor asociat de dermatologie la UCSF School of Medicine și autor principal al studiului.
La 24 de ore după test, după ce pielea s-a refăcut, au măsurat din nou pierderea de apă. Pe baza acestor teste, fiecare participant a primit un scor al sănătății pielii.
Când aceste scoruri au fost comparate cu ani de teste cognitive, a apărut un tipar. Participanții cu o funcție mai slabă a barierei cutanate au prezentat un declin mai rapid al memoriei verbale, abilități precum reamintirea cuvintelor în deceniul anterior.
„Acest lucru poate corela cu semne timpurii de demență”, spune Dr. Abuabara.
Ea subliniază că studiul este preliminar și are limitări. Deși funcția cognitivă a fost urmărită ani la rând, sănătatea pielii a fost măsurată o singură dată. În plus, numeroși factori: genetica, stilul de viață, istoricul medical îți influențează riscul de afectare cognitivă și demență.
Totuși, și alte cercetări indică o posibilă legătură. Studiile arată că eczema severă și psoriazisul sever sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Dr. Abuabara spune că și cercetările sale sugerează acest lucru.
„Am analizat o bază de date de aproximativ 8 milioane de persoane și am constatat că există un risc cu aproximativ 20% mai mare de demență dacă ai eczemă activă la vârsta înaintată.” Nu este vorba despre o mică zonă izolată, ci despre forme moderate până la severe, care acoperă porțiuni mari ale corpului, cu piele uscată, iritată și cu senzație de arsură.
„Probabil nu este surprinzător că, dacă ești acoperită de erupții cutanate, poate exista inflamație și în alte părți ale corpului”, spune ea.
Corelație sau cauzalitate?
Aceste afecțiuni eczema, psoriazisul, îmbătrânirea provoacă inflamație atât la nivelul pielii, cât și la nivel sistemic. Însă nu este clar dacă inflamația pielii determină inflamația cerebrală sau dacă cele două apar simultan.
„Am putea avea de-a face cu factori de risc paraleli”, explică Bruce Brod, profesor clinic de dermatologie și director al Contact Dermatitis Clinic la University of Pennsylvania Perelman School of Medicine. „Aceleași lucruri care duc la deteriorarea barierei pielii ar putea provoca și declin cognitiv. Nu știm dacă unul îl cauzează pe celălalt.”
Deocamdată, ideea că degradarea pielii ar putea duce la degradarea creierului rămâne speculativă. Multe dintre studiile existente sunt mici și au limitări metodologice.
Totuși, cercetătorii văd căi biologice plauzibile care ar putea lega cele două procese.
O barieră cutanată deteriorată nu doar că poate declanșa inflamație sistemică, spune Dr. Tansey, dar poate activa și alți factori de risc asociați declinului cognitiv.
Pielea uscată, iritată și cu senzație de arsură, mai ales în formele extinse de eczemă și psoriazis îți poate afecta somnul. Privarea cronică de somn la vârsta mijlocie este asociată cu un risc crescut de demență mai târziu. Dacă te trezești noaptea pentru a te scărpina, nivelul de cortizol (hormonul stresului) poate crește.
„Când ai prea mult cortizol, pui în pericol hipocampul, zona unde se formează amintirile.” Nivelurile cronice ridicate de cortizol pot afecta celulele hipocampului și pot duce la micșorarea centrului memoriei.
Pielea ta găzduiește milioane de terminații nervoase. Când stratul exterior se deteriorează, nervii pot deveni expuși și excesiv de sensibili. Nervii hipersensibili trimit prea multe semnale către creier, ceea ce poate suprasolicita circuitele cerebrale și, potențial, contribui la declin cognitiv.
Dacă îți întărești bariera pielii, îți poți proteja creierul?
Nu se știe încă dacă întărirea barierei pielii la exterior poate reduce inflamația din interior, dar cercetările merg în această direcție.
Echipa de cercetare recrutează în prezent adulți în vârstă pentru un studiu clinic randomizat care analizează dacă hidratarea zilnică a pielii poate influența abilitățile cognitive.
Însă Dr. Tansey spune că nu trebuie să aștepți rezultatele studiului pentru a începe să îți protejezi pielea.
Hidratează-ți pielea din cap până în picioare cu produse care mențin hidratarea fără să o irite. Alege creme ocluzive bogate, pe bază de petrolatum, fără apă, sau produse care conțin ceramide. Și nu uita de scalp. Un scalp uscat și iritat poate duce la aceleași probleme ca pielea uscată din alte zone. Îți poți hidrata scalpul masând uleiuri naturale, precum cel de cocos sau jojoba, pe părul umed.
Folosește un umidificator dacă locuiești într-un climat uscat. Iar dacă ai eczemă sau psoriazis, nu le ignora. Urmează recomandările medicului pentru a le ține sub control.
„Data viitoare când cineva face glume pe seama faptului că îți cumperi o cremă scumpă”, spune Dr. Tansey, „spune-i simplu: «Îmi protejez creierul.»”
Sursa: Yahoo Health
