Ce boli putem preveni prin vaccinare

Difterie Ce este şi cum se manifestă Este o boală infecţioasă cauzată de o toxină produsă de bacteria Corynebacterium diphtheriae. Specifică bolii este formarea de false membrane la nivelul nasului, amigdalelor sau faringelui, care pot duce la sufocare. Mai apar febră, tuse şi indispoziţie. Complicaţii Difteria este o infecţie gravă, cu complicaţii mai ales în rândul copiilor. Pot apărea miocardita, manifestată prin tulburări cardiace, sau nevrită, care reprezintă afectarea nervilor periferici, ce poate avea ca efect insuficienţinsuficienţa respiratorie. Rata de moralitate la copiii sub 5 ani este de 20%. Vaccin În ţara noastră, copiii sunt vaccinaţi gratuit contra difteriei. Introducerea vaccinării (1960) a dus la scăderea semnificativă a cazurilor de difterie.

Boală infecţioasă produsă de bacilul tetanic, care se transmite prin zgârieturi, plăgi sau muşcături. Tetanosul se manifestă prin spasme musculare, febră, dificultăţi de înghiţire şi transpiraţie excesivă.

Tetanosul se poate complica prin tulburări de circulaţie, tahicardie, deformarea coloanei, tasări sau fracturi.

Netratată, boala poate duce la deces, cei mai expuşi fiind nou-născuţii şi vârstnicii.

Boala se poate preveni prin imunizare cu anatoxina tetanică.Persoanele care fac tetanos nu obţin imunitate faţă de această boală.

Cunoscută şi ca tuse măgărească, această afecţiune este cauzată de bacteria Bortdella pertussis. Simptomul caracteristic este tusea accentuată, mai ales noaptea, care este însoţită de un sunet strident (de unde şi numele de tuse măgărescă), fiind foarte chinuitoare pentru bolnav. Infecţia se transmite uşor prin secreţiile respiratorii.

Cele mai grave complicaţii ale tusei convulsive sunt pneumonia, convulsia şi encefalopatia (stare alterată a creierului).

Prevenirea tusei convulsive se face prin imunizarea cu ajutorul trivaccinului diftero-tetano-pertussis (DTP). Acesta se administrează în cadrul unei scheme, începând de la 2 luni.

Afecţiune foarte contagioasă, boala este produsă de virusurile poliomielitice, care se transmit prin aer sau pe cale fecal-orală. Poliomielita îi afectează mai ales pe copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

În 95% din cazuri, boala nu produce complicaţii. Dacă însă virusurile poliomielitice atacă sistemul nervos central, poate surveni paralizia. În 1 din 200 de cazuri, poliomielita produce paralizie definitivă. Alte complicaţii ale bolii: diformităţi, atrofii musculare.

Copiii din ţara noastră sunt vaccinaţi gratuit contra poliomielitei în cadrul Programului Naţional de Imunizare. Vaccinul antipolio injectabil conţine virus mort, spre deosebire de cel oral, care are în componenţă virus viu atenuat.

Este una dintre cele mai contagioase boli ale copilăriei. Semnul distinctiv este erupţia generalizată, însoţită de stare generală alterată, însoţită de lipsa poftei de mâncare.

Complicaţiile sunt prezente mai ales la adulţi. Aproape 70% din femeile cu această infecţie fac artrită rubeolică, ce afectează în special articulaţiile mici (degete, gleznă). În primul trimestru de sarcină, infecţia poate cauza avort spontan sau complicaţii la copil (surditate, tulburări de creştere, afectarea vederii, retard mental).

Boala se previne prin vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă). Ca posibile reacţii, se numără durerea, roşeaţa la locul infecţiei şi posibil febra.

Această infecţie contagioasă este cauzată de virusul urlian, care afectează pancreasul, tiroida, testiculele, ovarele, meningele, glandele salivare şi lacrimale. Oreionul apare mai ales la copii. Se manifestă prin dureri de cap, oboseală, ameţeli, tumefacţie în zona mandibulară, care devine dureroasă la atingere.

Oreionul are ca posibile complicaţii: meningita, encefalita, inflamaţia testiculului (care poate da infertilitate) sau a ovarelor, miocardită, pancreatită sau surditate.

Boala poate fi prevenită cu ajutorul trivaccinului ROR, care se administrează în două doze.

Boală acută a ficatului, hepatita virală A are ca simptome starea de rău, febra, greaţa, icterul şi urina închisă la culoare. La copii, boala poate fi lipsită de simptome. Hepatita de tip A nu se cronicizează.

În cazuri rare, hepatita A poate avea forme grave, fulminante, chiar fatale.

Hepatita A poate fi prevenită printr-o igienă riguroasă (spălat pe mâini), dar şi prin vaccinare. Există vaccinuri pentru copii şi pentru adulţi. Se administrează intramuscular de la vârsta de 1an (2 doze la 6 luni interval).

Imunizarea este recomandată mai ales celor care călătoresc în zone cu risc (India, Egipt, America de Sud).

Infecţie produsă de virusul hepatitic B, care este de o sută de ori mai contagios decât HIV. Febra, oboseala, durerile musculare şi articulare, icterul şi lipsa poftei de mâncare sunt câteva dintre simptomele infecţiei acute.

Sunt situaţii când hepatita B acută se vindecă, însă alteori, boala se cronicizează (după 6 luni din momentul infectării), fără simptome evidente. În lipsa tratamentului,pot apărea insuficienţa hepatică, ciroza sau cancerul de ficat.

În ţara noastră, vaccinarea contra hepatitei B este gratuită la copii. Schema de imunizare include 3 doze, prima fiind administrată chiar în maternitate. Adulţii se pot vaccina contra cost. Vaccinul, care poate oferi până la 10 ani de protecţie, este creat prin inginerie genetică şi nu conţine decât o genă din virus, cultivată pe drojdie de bere.

Adevărată problemă de sănătate publică, tuberculoza afectează o treime din populaţia lumii. Cel mai adesea, afectează plămânii, însă poate exista şi la nivelul oaselor, ganglionilor limfatici sau rinichilor. Este produsă de micobacteria tuberculozei, cunoscută şi ca bacilul Koch, care se transmite prin tuse sau strănut. Principalele semne ale tuberculozei sunt: tusea cu spută, febra, transpiraţia excesivă (mai ales noaptea), astenia.

În lipsa tratamentului, tuberculoza poate duce la complicaţii grave. Una dintre ele este meningita tuberculoasă, în cadrul căreia apar: febră, dureri de cap puternice, vărsături, scădere în greutate. Frecventă mai ales la copiii sub 5 ani, meningita tuberculoasă poate cauza decesul.

Vaccinarea anti-TBC (BCG) scade cu 50% riscul îmbolnăvirii, precum şi apariţia formelor grave ale tuberculozei. Copiii din ţara noastră primesc acest vaccin încă din primele zile de viaţă, în maternitate.

Boala cunoscută şi ca vărstat de vânt este produsă de virusul varicelo-zosterian, acelaşi care cauzează şi zona zoster. Simptomele specifice infecţiei sunt: febra, lipsa poftei de mâncare şi erupţia, care se prezintă sub forma unor mici puncte, ce se transformă în băşici pline cu lichid. Veziculele vor lăsa în urmă cruste, care nu trebuie rupte, pentru că pot rămâne cicatrici.

Mai ales la cei cu boli cronice sau cu sistemul imunitar slăbit pot apărea complicaţii precum: encefalita, meningita sau pneumonia.

Vaccinul contra varicelei, care nu este inclus pe lista celor obligatorii în ţara noastră, are o eficienţă ridicată (99%). Se administrează între 1 şi 12 ani, în două doze. Vaccinarea este indicată şi celor cu risc crescut (boli cronice). Se poate recurge şi la vaccinare post-expunere, în primele 72 de ore.

Infecţia este produsă de bacteria Neisseria meningitidis (meningococ), transmisă prin strănut sau secreţii nazo-faringiene. Cea mai comună formă de manifestare a bolii este meningita, care debutează cu febră, cefalee, greaţă, vărsături.

Boala meningococică are o rată de deces de până la 12%. O complicaţie gravă este septicemia, care are un risc de mortalitate de 40%. La 20% dintre bolnavi apar diverse sechele (probleme neurologice, surditate).

Infecţia meningococică se poate preveni prin vaccinare, care nu este însă inclusă în Programul NaţionNaţional de Imunizare. Schema de vaccinare este stabilită de medic, în funcţie de tipul de vaccin folosit şi în funcţie de vârstă. Se administrează intramuscular, concomitant sau nu cu alte vaccinuri.

Haemophilus Influenzae tip B (Hib) este o bacterie responsabilă de apariţia unor complicaţii severe, mai ales la copii: meningită, epiglotită (formă de laringită), septicemie, pneumonie, artrită, otită.

Bolile cauzate de Hib necesită spitalizare. Tratamentul cu antibiotice trebuie iniţiat cât mai repede. În 5% din cazuri, meningita poate fi fatală, iar în proporţie de 20-50% produce sechele (surditate, probleme de limbaj, retard mintal).

Infecţiile cauzate de Haemophilus Influenzae tip B pot fi prevenite cu ajutorul unui vaccin care este inclus în Programul Naţional de Imunizare.

Sunt cauzate de bacteria Streptococcus pneumoniae sau pneumococ, prezent la unele persoane la nivelul gurii, nasului şi faringelui. În cazul „gazdei” sensibile (copii, vârstnici, bolnavi), pneumococul poate provoca infecţii la nivelul tractului respirator (pneumonie), urechilor (otită), iar în cazul în care trece în circulaţia sangvină, duce la apariţia meningitei pneumococice sau a septicemiei.

Bolile pneumococice se manifestă prin febră, frisoane (pneumonie), durere la nivelul urechilor (otită), dureri de cap, stare de vomă, somnolenţă (meningită).

Netratate, infecţiile pneumococice se pot complica prin: abces pulmonar sau cerebral, retard mintal, pierderea auzului. Meningita şi pneumonia pneumococică pot fi fatale, mai ales la copiii foarte mici şi la bătrâni. La nivel mondial, pneumococul este cauza principală de mortalitate la copiii mai mici de 5 ani dintre bolile care pot fi prevenite prin vaccinare.

Bolile produse de Streptococcus pneumoniae pot fi prevenite cu ajutorul vaccinului pneumococic, care a fost inclus în schema naţională de imunizare. Este recomandat copiilor cu vârsta între 2 luni şi 5 ani. În funcţie de vârsta copilului în momentul începerii vaccinării, pot fi necesare 4 doze, 3, 2 sau una singură pentru copiii mai mari.

Ca reacţii ale vaccinului, se pot enumera febra, roşeaţă locală şi somnolenţă.

Rotavirusul este un virus foarte contagios, care pătrunde în corp prin gură, fiind transmis prin intermediul obiectelor contaminate. Infecţia cu acest virus (gastroenterocolita) afectează majoritatea copiilor sub 5 ani şi se manifestă prin diaree, febră şi vărsături.

Principalul risc al infecţiei cu rotavirus este deshidratarea severă, mai ales în cazul copiilor. Nu există un tratament specific, obiectivul principal fiind combaterea deshidratării.

Vaccinarea poate preveni infecţia cu rotavirus. În funcţie de vaccin, sunt necesare 2-3 doze. Vaccinul se administrează oral.

Boală infecţioasă contagioasă, gripa poate avea forme uşoare sau grave. Este produsă de virusul gripal, care are 3 tipuri, A, B şi C, primele două fiind cele care cauzează epidemii anuale. Gripa se manifestă prin febră, dureri musculare, de cap sau de gât, tuse şi stare generală de rău.

Copiii, vârstnicii şi bolnavii cronic sunt expuşi mai mult unor complicaţii precum pneumonia.

Vaccinarea contra gripei sezoniere este recomandată mai ales categoriilor aflate la risc. Şi gravidele se pot imuniza contra gripei, în ultimele două trimestre de sarcină, anticorpii produşi oferind protecţie şi copilului. Vaccinul gripal conţine tulpini de virusuri gripale inactivate, care stimulează sistemul imunitar să producă anticorpanticorpi. Compoziţia vaccinului este diferită de la an la an, ea fiind stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Reacţiile adverse ale vaccinării sunt roşeaţa, durerea, învineţirea şi întărirea zonei injectate, care dispar în cel mult 2 zile.

Infecţia cu virusurile papiloma umane (HPV) este în prezent cea mai răspândită afecţiune cu transmitere sexuală la nivel mondial. Unele virusuri dau leziuni benigne (precum verucile), altele evoluează spre cancer. Există peste 30 de virusuri papiloma umane transmisibile sexual clasificate în tipuri cu risc crescut (oncogene) sau scăzut. În multe dintre cazurile de cancer de col sunt implicate tulpinile 16 şi 18.

Cea mai gravă complicaţie a infecţiei cu HPV este cancerul de col uterin.

Vaccinul anti HPV creează protecţie temporară faţă de virus, imunizarea putând preveni apariţia a cel puţin 70% din cazurile de cancer de col uterin. Vaccinarea previne leziunile cervicale de grad înalt, carcinomul cervical, leziunile vulvare de grad înalt şi verucile genitale externe (condyloma acuminata). Imunizarea se poate face începând de la 9 ani. Se administrează intramuscular, în 3 doze separate