Pelinul, planta care te poate vindeca
Pelinul are un conţinut bogat de vitamine din complexul B, vitaminele C, K, calciu, sodiu, fier şi alte minerale esenţiale în buna funcţionare a organismului. În practica naturistă se utilizează frunzele şi vârfurile înflorite, când planta are un miros puternic şi gust foarte amar. Pelinul intensifică efectele altor plante, de aceea, se poate folosi în combinaţie cu salvie, mentă, afine, usturoi.
Rănile, tăieturile, traumele pielii, arsurile, plăgile, toate pot fi tratate cu ajutorul infuziei de pelin şi a pansamentelor cu pelin proaspăt, pisat.
Infuzia de pelin, preparată din 25 g frunze la un litru de apă, câte o cană înainte de fiecare masă, reprezintă o modalitate eficientă de a uşura
.
Persoanele care suferă de rău de maşină pot apela la beneficiile pelinului, consumând o cană de infuzie de pelin înainte de plecare.
Aceeaşi infuzie este eficientă şi în îndepărtarea viermilor, în special a oxiurilor şi a limbricilor, luîndu-se câte o cană, trei zile la rând, dimineaţa pe stomacul gol.
Din frunzele de pelin se prepară un vin cu efect digestiv, mai ales administrat după mese, preparat astfel: se lasă la macerat 10 zile, 30 g de plantă la un litru de apă. În trecut, pulberea de pelin era folosiă pentru înlăturarea stărilor febrile, aceasta preparându-se din uscarea frunzelor.
Pentru că are un gust foarte amar, pulberea se amestecă în băuturile dulci, cum ar fi ceaiurile îndulcite cu miere sau compoturile.
Folosirea îndelungată a ceaiului de pelin poate duce la efecte secundare precum ameţeli, insomnia, vărsături. De aceea, nu utilize acest ceai mai mult de 20-22 de zile.
Ceaiul de pelin este contraindicat celor ce suferă de infecţii intestinale sau afecţiuni ale sistemului nervos. Femeile care alăptează nu au voie să folosească pelinul, deoarece dă un gust amar şi neplăcut laptelui. De asemenea, nu se recomandă femeilor gravide.