Hreanul - iute, dar sănătos
Folosit încă din vremuri preistorice, hreanul a trecut cu succes proba timpului. Farmacologul grec Dioscoride, născut prin anii 40 d.H., pomeneşte într-unul dintre tratatele sale de medicină naturistă despre beneficiile incontestabile ale acestei plante.
Astăzi, în multe colţuri ale lumii, hreanul tratează mai ales bolile infecţioase şi pe cele specifice sezonului rece. În medicina naturistă se utilizează rădăcina, care este bogată în vitamina C şi în minerale preţioase pentru organism, precum fierul, calciul, magneziul şi potasiul. Combate infecţiile bacteriene şi cancerul Efectele medicinale ale hreanului sunt conferite de compuşii chimici glucozinolaţi, responsabili de mirosul înţepător şi de iuţimea gustului. Cercetările au arătat că aceste substanţe formează un adevărat scut în lupta cu bacteriile.
Mai mult, studiile au dovedit că planta combate şi unele forme de cancer, precum cel de colon, de stomac şi de plămâni. În tratamentul cancerului se recomandă consumul zilnic a minimum 50 g de hrean, sub diferite forme: tinctură, macerat sau în stare proaspătă. Cura se ţine timp de o lună, după care se recomandă o pauză de 2 luni, putându-se relua.
Mai poţi citi şi:
- Hreanul şi anghinarea, soluţii blânde penmtru inimi slabe
În medicina populară, hreanul este considerat un leac bun la toate. Iată pentru ce îl foloseau bătrânii!
1. Tuse măgărească şi seacă. Nu mai scapi de tuse, deşi ai încercat numeroase siropuri din plante? Mănâncă dulceaţă de hrean. O prepari întocmai ca dulceaţa de fructe, dar în loc de gutui, să zicem, pui rădăcină rasă de hrean. Ia câte o linguriţă dimineaţa şi seara, până observi o îmbunătăţire. În caz de tuse seacă, ia o lingură de hrean dat pe răzătoarea măruntă, adaugă 2 linguri de zahăr pudră, amestecă şi lasă deoparte timp de 3-4 ore. Ia în fiecare zi câte 4-5 linguriţe din această compoziţie.
2 Afte. „Răul de la stomac“ sau aftele, cum sunt cunoscute în popor stomatitele aftoase dispar tot cu leacuri pe bază de hrean. Indiferent în ce zonă a gurii a apărut, afta trece dacă faci gargară cu hrean, de 3 ori pe zi. Ia o lingură de rădăcină rasă şi adaugă peste răzătură 250 ml de ţuică. Lasă să stea 24 de ore, după care strecori şi faci gargară.
3. Pete. Hreanul „şterge“ şi petele de pe obraz, de pe piept sau de pe mâini. Ia 3-4 rădăcini de hrean pe care le tai bucăţele, le amesteci cu 250 g de oţet şi laşi la macerat 6 zile. Înmoi un tifon în acest conţinut şi tamponezi petele în fiecare seară.
4. Junghiuri. Poţi reduce junghiurile aplicând pe locurile afectate cataplasme din hrean ras şi stropit cu puţină apă. Se ţin cel puţin 10 minute.
5. Nevralgie. Cataplasmele cu răzătură de hrean fac minuni şi în acest caz. Durerile locale sunt calmate dacă aplici, de câteva ori pe zi, cataplasme cu rădăcină rasă de hrean. În acelaşi timp, consumă zilnic o linguriţă de hrean mărunţit şi amestecat cu puţin zahăr.
6. Amigdalite. În această problemă, prepară o turtă din hrean ras, mălai, miere şi sare, toate amestecate bine şi puse pe o pânză de bumbac. Cataplasma se pune la gât, în zona amigdalelor.
7. Sinuzite. Fă o turtă din răzătură de hrean, făină de grâu şi oţet. Pune amestecul într-o pânză de bumbac şi aplică pe frunte.
Rădăcina de hrean trebuie administrată cu moderaţie şi, eventual, după sfatul medicului fitoterapeut, de către cei care suferă de colon iritabil sau de colită. Chiar dacă face mult bine pentru sănătate, hreanul nu trebuie consumat în exces, pentru că poate duce la deranjamente digestive şi la irascibilitate. De asemenea, extern, poate da iritaţii, dacă suferi de alergie sau ai pielea sensibilă.
Caseta specialistului
Dr. Ruxandra Constantina
medic specialist apifitoterapie
Clinica Medas, Bucureşti
Normalizează tensiunea arterială
Hreanul este un condiment utilizat atât în alimentaţie, cât şi în medicină, datorită efectelor sale benefice asupra organismului. Pe cale internă, se administrează pentru acţiunea sa antibiotică, antiseptică, antiinflamatoare, pentru creşterea imunităţii şi pentru calmarea tusei. Hreanul este util în caz de gripă, guturai, bronşită, reumatism şi gută.
Totodată, rădăcina de hrean îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, fluidifică sângele şi normalizeză tensiunea arterială. De asemenea, hreanul se foloseşte şi sub formă de tinctură, de sirop, suc proaspăt sau salată din rădăcină rasă. Pe cale externă, se utilizează sub formă de cataplasme cu răzătură sau tinctură, aplicate local în caz de sinuzită, dureri reumatice şi bronşită cronică.
În combinaţie cu sfecla roşie, hreanul poate trata anemia.
