Evoluţia imprevizibilă a pandemiei SARS-CoV-2, caracterizată prin valuri succesive şi mutaţii diferite ale virusului, subliniază nevoia studiului aprofundat al răspunsului imun al organismului. Cât timp ne putem considera natural protejaţi după infecţia SARS-CoV-2? Care sunt efectele post COVID-19? Mai trebuie să ne vaccinăm după ce am trecut deja prin boală? La toate aceste întrebări şi nu numai încearcă să răspundă studiul Regina Maria referitor la imunitatea căpătată în mod natural de pacienţii vindecaţi.

Studiul, demarat în august 2020, în Bucureşti şi Cluj, s-a bazat pe folosirea testului de anticorpi IgG anti-Nucleocapsidă – anticorpii specifici bolii. În timp ce faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, faza a II-a examinează gradul de protecţie după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depăşirea fazei acute a bolii. În faza II a studiului au fost testaţi doar pacienţii care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, pentru a observa evoluţia în timp a anticorpilor post COVID.

Testul serologic implicat foloseşte chemiluminiscenţa cu microparticule pentru a detecta prezenţa anticorpilor de tip IgG specifici infecţiei cu SARS-CoV-2 – anticorpii IgG anti-Nucleocapsidă. Aceşti anticorpi sunt produşi după faza acută a infecţiei.”, explică Dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

 

Cât de protejaţi mai suntem în mod natural la 6 luni după infecţie?

Un studiu1) derulat în SUA pe parcursul anului trecut releva existenţa unor cazuri recurent pozitive COVID-19. În ciuda rarităţii acestor cazuri, posibilitatea s-a dovedit reală la 3 luni de la prima testare RT-PCR.

Studiul REGINA MARIA arată că la jumătate de an, foştii pacienţi sunt şi mai puţin protejaţi: doar 47% au mai prezentat anticorpi detectabili. Anterior, faza I evidenţiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puţin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă. Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi.  

Studiul REGINA MARIA a remarcat faptul că 17% dintre cei vindecaţi, care au realizat un test RT-PCR după faza acută a bolii, au prezentat rezultate pozitive. Un singur pacient a înregistrat un test RT-PCR pozitiv în contextul apariţiei de noi simptome sugestive COVID-19. Cazuistica internaţională cuprinde puţine descrieri care să indice faptul că, în astfel de cazuri, este vorba despre o reinfectare, limitarea certificării acestora fiind impusă de necesitatea secvenţierii suplimentare şi a integrării într-un context epidemiologic bine documentat.

Deşi azi ştim mult mai multe despre acest virus şi afectarea pe care o poate produce, studiile sunt în continuă desfăşurare şi metodele de protejare eficientă sunt permanent testate. Impactul imediat al acestor concluzii se răsfrânge asupra protecţiei suplimentare pe care trebuie să o oferim cadrelor medicale implicate în tratarea pacienţilor COVID-19 şi expuse riscului infectării recurente, dar şi a societăţii per ansamblu.”, declară dr. Teodora Ionescu, Medic specialist epidemiolog.

Simptome persistente după vindecare

44% dintre persoanele din studiul REGINA MARIA au prezentat simptome post vindecare, dintre care cele mai frecvente au fost: tuse, oboseală, lipsa gustului, lipsa mirosului, dificultăţi respiratorii, căderea părului, dureri musculare sau insomnii. Un studiu The Lancet Psychiatry2) lansat recent anunţa sechele neurologice şi psihiatrice cu o incidenţă de 34% a pacienţilor care au avut COVID-19, în primele 6 luni de la vindecare. Alte studii internaţionale3) 4) confirmă persistenţa simptomelor post vindecare, în diferite grade de afectare şi necesităţi de reinternare.  

59% dintre pacienţii cu rezultat de anticorpi detectabili la 180 de zile de la vindecare nu au prezentat simptomatologie persistentă după ieşirea din izolare. Aşadar, persistenţa simptomelor post-COVID nu pare să se coreleze cu persistenţa anticorpilor IgG detectabili.

Persoanele care au trecut prin infecţia COVID-19 sunt considerate în continuare pacienţi, cazuri care trebuie supravegheate şi monitorizate individual, pentru că datele pe care le avem în acest moment, şi noi, şi cazuistica internaţională, nu permit încă trasarea unor limite de siguranţă certe. Fiecare persoană poate fi afectată în mod diferit, la fel cum fiecare persoană reacţionează diferit în lupta cu boala. De aceea, există recomandarea pentru pacienţii care au trecut prin infecţie de a fi monitorizaţi post COVID.” explică Nirvana Georgescu, Quality and Patient Safety Director, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA.Dinamica anticorpilor este de asemenea în continuare în studiu, aşadar cea mai bună metodă de protecţie suplimentară post-COVID rămâne vaccinarea, alături de practicarea unui stil de viaţă precaut. ”, completează Nirvana Georgescu.

Numeroase alte studii internaţionale au arătat că, după vindecare, pacienţii nu mai sunt contagioşi, în ciuda unei eventuale persistenţe a unor teste RT-PCR pozitive. Excepţiile se înscriu în categoria unor situaţii specifice, de pacienţi imunodependenţi sau cu forme severe de boală.

Vaccinare sau imunitate dobândită natural?

În toiul dezbaterilor aprinse de anul trecut, alimentate de naţiuni şi lideri adepţi deopotrivă, Dr. Michael Ryan, Directorul Executiv al Programelor de Urgenţă în Sănătate OMS, s-a văzut nevoit să avertizeze5) jurnaliştii: ”Nu suntem deloc aproape de nivelurile de imunitate necesare pentru a opri transmiterea acestei boli. Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face acum pentru a suprima transmiterea şi nu să trăim cu speranţa unei imunităţi de grup care ne va salva.” Între timp, datele îi confirmă afirmaţia: diferitele mutaţii are virusului implică reluarea epuizantă a cercetărilor de fiecare dată, pacienţii vindecaţi se pot reinfecta, iar populaţia continuă să fie la risc, guvernele impunând gradual noi măsuri de protecţie.

Cel mai mare studiu desfăşurat până acum referitor la riscul de reinfectare7), derulat în Danemarca, a arătat că, deşi infecţia iniţială era asociată cu un grad general de protecţie la reinfectare de 80%, pe segmentul de vârstă de peste 65 de ani, această protecţie a fost revizuită dramatic la 47%.  

Studiul imunităţii post-vaccinare6)demarat de REGINA MARIA, încă în derulare, evidenţiază rezultate promiţătoare: 80% dintre persoanele care au trecut prin infecţie şi ulterior s-au vaccinat au prezentat valori ridicate ale anticorpilor protectori. De asemenea, persoanele cu vârsta peste 50 de ani care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 au prezentat un titru mediu al anticorpilor dobândiţi post-vaccinare semnificativ mai mare decât cel al persoanelor care nu au trecut prin boală. Daniela Michlmayr, cercetător în Departamentul de Bacterii, Paraziţi şi Fungi al Institutului Staten Serums din Copenhaga şi unul dintre coordonatorii studiului danez, subliniază că ”Rezultatele studiului întăresc nevoia de a vaccina persoanele care au suferit deja de COVID-19, mai ales persoanele peste 65 de ani, întrucât nu ne putem baza pe imunitatea dobândită natural.”

Activitatea de cercetare REGINA MARIA continuă susţinut, coordonat cu studiile ştiinţifice internaţionale, pentru a contribui la clarificarea gradului de imunizare al românilor şi pentru a ajuta la fundamentarea deciziilor de vaccinare. Dinamica răspunsului imun al populaţiilor va continua să fie interes major pentru întreaga comunitate medicală până când se va putea trage concluzia încheierii pandemiei, aşteptată de toată lumea.