Ficatul gras, o boală care presupune acumularea de grăsimi la nivelul ficatului, este de două tipuri: ficatul gras non-alcoolic şi steatoza hepatică alcoolică.

Ficatul este cel mai mare organ din corp şi contribuie la digestia alimentelor, la depozitarea energiei şi la detoxificarea organismului. Atunci când grăsimea se adună la nivelul acestui organ, vorbim de ficatul gras. Cel non-alcoolic poate fi de două feluri: ficat gras fără complicaţii (nu există inflamaţie şi deteriorare a celulei hepatice) şi steatoza hepatică non-alcoolică (care înseamnă grăsime în ficat, inflamaţie şi afectarea celulei hepatice), care poate duce la fibroză, la ciroză sau cancer la ficat.

Ficatul gras alcoolic (steatoza hepatică alcoolică) este cauzat de consumul excesiv de alcool. Ficatul reuşeşte să metabolizeze o parte a alcoolului consumat, pentru a-l îndepărta din corp, dar, în timpul acestui proces, se pot genera substanţe care dăunează celulei hepatice şi slăbesc imunitatea. Ficatul gras alcoolic este cea mai puţin gravă dintre bolile de ficat cauzate de alcool, următoarele fiind hepatita alcoolică şi ciroza.

Ficatul gras non-alcoolic: cine se află la risc

Aproximativ 25% din populaţia lumii suferă de ficat gras, iar în Statele Unite ale Americii aceasta este cea mai frecvent întâlnită boală a ficatului. Cercetările nu au indicat o cauză precisă a ficatului gras non-alcoolic, dar s-a observat că apare mai ales la persoanele de vârstă mijlocie sau vârstnice, care suferă de obezitate, de prediabet sau diabet de tip 2, au colesterolul şi trigliceridele mari, sunt hipertensive, iau anumite medicamente (de exemplu, corticosteroizi), suferă de sindrom metabolic, au anumite boli infecţioase, precum hepatita C sau au fost expuse la toxine. Simptomele sunt puţine şi greu de observat, persoana afectată simţind cel mult o accentuare a oboselii şi un oarecare disconfort în partea dreaptă a abdomenului superior.

Cum se tratează ficatul gras

În cazul steatozei hepatice alcoolice, odată diagnosticată boala, cel mai important pas este renunţarea la alcool. În ceea ce priveşte ficatul gras non-alcoolic, medicii recomandă scăderea în greutate, ceea ce va reduce grăsimea şi inflamaţia ficatului. Pentru ambele tipuri de ficat gras, câteva schimbări în stilul de viaţă ajută:

  • Adoptă o alimentaţie sănătoasă, limitând sarea şi zahărul şi favorizând fructele, legumele şi cerealele integrale.
  • Vaccinează-te împotriva hepatitei A şi C, a bolii pneumococice şi a gripei. Dacă faci hepatita A sau C când suferi de ficat gras, acesta se află la risc de a ceda. De asemenea, persoanele cu ficatul gras sunt mai expuse la infecţii - din acest motiv e bine să faci vaccinul pneumococic şi pe cel antigripal.
  • Fă mişcare zilnic (grădinărit, mers pe jos, gimnastică în casă etc)
  • Discută cu un medic care are competenţă în fitoterapie dacă vrei să iei anumite suplimente alimentare din plante, pentru că unele te pot ajuta, dar altele pot contribui la agravarea situaţiei tale

Citeşte mai multe despre ficatul gras:

Alimentele pe care trebuie să le consumi pentru a avea un ficat sănătos

Ce simptome au bolile hepatice