10 simptome care arată că un copil ar putea avea autism
Din păcate, despre autism auzim vorbindu-se din ce în ce mai des, la un moment dat cifrele devenind chiar alarmante. Afecţiunea, care cere timp, răbdare şi eforturi materiale, poate fi ţinută sub control, în unele cazuri cu rezultate bune, mai ales dacă diagnosticul se pune cât mai devreme posibil.
În ultima vreme, la nivel mondial, s-au cheltuit bani mulţi în încercarea de a afla care sunt cauzele înmulţirii cazurilor de autism. Rezultatele studiilor arată şi că s-a schimbat percepţia oamenilor faţă de autism şi felul în care se pune diagnosticul. Este foarte important ca tulburarea de spectru autist să fie depistată cât mai repede. Intervenindu-se precoce, lucrurile se pot ameliora semnificativ pentru micuţ. Copilul ce părea, la început, că ar fi autist, peste câteva luni sau chiar un an poate să nu mai prezinte manifestări din spectrul autist sau să mai aibă foarte puţine.
Urmăreşte-i cu atenţie dezvoltarea
Copiii nu se dezvoltă psihomotor identic chiar dacă sunt de aceeaşi vârstă şi nici nu respectă ad litteram parametrii din tratatele de specialitate. Copiii sunt diferiţi şi ceea ce par a fi pierdut azi recuperează dintr-o dată mâine. Asta nu înseamnă că părinţii se pot culca liniştiţi, mai ales atunci când apar semne care îi fac pe toţi cei din jur să-şi pună întrebarea: copilul nostru se dezvoltă oare normal sau are probleme? Dezvoltarea copilului trebuie monitorizată atent şi orice aspect care stârneşte îngrijorări trebuie discutat cu medicul pentru a afla dacă este cazul să se intervină în vreun fel.
Dar pentru a fi în cunoştinţă de cauză, ar fi bine ca părinţii să ştie câteva din semnele de alarmă la care să fie atenţi când este vorba despre dezvoltarea celui mic.
Semne care dau de gândit
Psiholog clinician specialist Carmen Hotar, coordonator programe de terapie ABA, ne prezintă principalele semne care ar trebui să atenţioneze pe orice părinte al unui copil de 2 ani:
1. Nu răspunde zâmbetului persoanelor din jur.
2. Nu răspunde când este strigat pe nume.
3. Nu comunică (nici cu ajutorul gesturilor).
4. Nu imită copiii şi persoanele din jur.
5. Nu reuşeşte să menţină contactul vizual.
6. Are jocuri repetitive sau nu se joacă adecvat cu jucariile.
7. Merge pe vârfuri, flutură mâinile, se învarte, sare.
8. Prezintă probleme de alimentaţie şi somn.
9. Stă retras.
10. Nu raspunde solicitarilor adultului decât atunci când „vrea”.
Dacă vezi că micuţul nu poate face aceste lucruri, cere sfatul unui specialist. Niciodată nu e prea devreme pentru a îndrepta lucruri care se pot agrava în timp.
Casetă specialist
Adelina Bobaru
psiholog terapie comportamentală/terapie sistemică
Cursul dezvoltării este diferit pentru fiecare copil în parte. De aceea, este dificil să spui când este vorba de o imaturitate a abilităţii de comunicare a copilului sau este o întârziere ce necesită atenţie şi, în consecinţă, o abordare profesională. Tulburarea de spectru autist poate să fie sau poate să nu fie vizibilă până la vârste cuprinse între 2 şi 6 ani. Semnele şi simptomele pot varia de la slab până la sever şi pot fi manifestate câteva sau toate. Este important ca orice îngrijorare să fie discutată cu medicul sau specialistul în domeniu şi să se evite aşteptarea conform convingerii: „las’că va vorbi într-o zi”. Este necesară o evaluare dacă un copil cu vârsta peste 2 ani: poate doar să imite sunete sau cuvinte, dar nu foloseşte spontan cuvinte şi fraze; spune doar câteva sunete sau cuvinte repetitiv şi nu foloseşte limbajul verbal pentru a-şi face cunoscute nevoile; nu poate îndeplini cerinţe simple; are un ton sau o voce neobişnuită sau dacă limbajul pe care-l foloseşte nu este înţeles.
