Aproape jumătate dintre elevii români, afectaţi de bullying. Semnele care dau de gândit
Bullying-ul rămâne o problemă majoră în școlile din România. Studiile arată că aproape jumătate dintre elevi au fost victime ale agresiunii între colegi. Un număr semnificativ de elevi din România trec printr-o astfel de experiență, iar consecințele pot fi vizibile în comportamentul, starea emoțională și performanța școlară a copiilor. Studiile realizate în ultimii ani arată că agresiunea verbală, excluderea socială sau intimidarea sunt experiențe frecvente pentru mulți elevi.
Date publicate de World Vision România arată că fenomenul este larg răspândit în mediul școlar. Potrivit organizației, peste jumătate dintre elevi spun că au fost jigniți sau umiliți la școală, iar fenomenul este și mai accentuat în mediul rural, unde 9 din 10 copii declară că au fost victime ale bullying-ului la școală (World Vision România, 2025). Rezultatele arată că agresiunile verbale, etichetarea sau marginalizarea socială sunt printre cele mai frecvente forme de comportament agresiv între elevi.
Cercetările realizate de Salvați Copiii România confirmă amploarea fenomenului. Conform unui studiu publicat în 2025, aproximativ 90% dintre profesori consideră că bullying-ul este prezent în școlile din România, iar agresiunile verbale și umilirea între colegi apar cu cea mai mare frecvență. Analiza organizației arată că expunerea repetată la astfel de experiențe poate avea efecte serioase asupra dezvoltării emoționale și a stării de bine a copiilor (Salvați Copiii, 2025).
Un raport al Salvați Copiii din octombrie 2025 arată și el o situație mai mult decât alarmantă: 1 din 4 copii (25%) cu vârste 7-17 ani care au ajuns la psihologii organizației în 2023-2025 prezenta o tulburare emoțională (anxietate sau depresie), adesea corelată cu expunerea îndelungată la rețelele de socializare. Mai mult, peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții consiliați de specialiștii Salvați Copiii aveau probleme severe de sănătate mintală, unele cazuri mergând până la tentative de suicid.
În acest context, specialiștii atrag atenția că experiențele repetate de agresiune pot avea efecte majore asupra dezvoltării emoționale a copiilor. „Bullying-ul nu este o simplă tachinare între copii. Pentru copilul care este expus constant la umilire, excludere sau intimidare, experiența devine una profundă și repetitivă. În timp, copilul poate ajunge să creadă că problema este la el”, explică Dr. Doina Mihaela Tobescu, medic primar neurologie și psihiatrie pediatrică, Renew Institute.
Semnele care pot indica faptul că un copil este victimă a bullying-ului
Copiii nu povestesc întotdeauna direct despre experiențele lor negative de la școală. În multe situații, primele semne apar prin schimbări de comportament. „Mulți copii nu spun acasă că sunt agresați. Uneori le este rușine, alteori se tem că situația se va agrava dacă adulții intervin. Există și situații în care copilul crede că părinții nu îl pot ajuta”, spune Dr. Doina Mihaela Tobescu.
Printre semnele care pot indica o astfel de experiență se numără:
· refuzul de a merge la școală
· dureri de stomac sau de cap înainte de programul școlar
· retragerea din activități sociale
· iritabilitate sau reacții emoționale intense
· scăderea performanței școlare.
„Copilul începe să evite mediul în care se simte amenințat. Uneori apar simptome fizice înainte de școală sau dorința de a rămâne acasă, fără ca părinții să înțeleagă imediat cauza reală”, explică medicul.
Cum afectează bullying-ul dezvoltarea emoțională?
Experiențele repetate de agresiune pot influența modul în care copilul se percepe pe sine, dar și relația cu mediul școlar. „Dacă un copil este expus constant la umilire sau respingere, ajunge să internalizeze mesajele negative pe care le primește. În timp pot apărea anxietatea, scăderea stimei de sine și sentimentul că nu este acceptat”, afirmă Dr. Doina Mihaela Tobescu. În unele cazuri, aceste experiențe pot duce la retragere socială, dificultăți de concentrare și scăderea performanței școlare.
Ce pot face părinții?
Specialiștii recomandă părinților să acorde atenție schimbărilor de comportament și să creeze un spațiu sigur în care copilul să poată vorbi despre experiențele sale. „Primul lucru de care are nevoie copilul este să fie ascultat. Dacă reacția adultului este să minimalizeze situația sau să spună «ignoră-i», copilul poate simți că nu este înțeles”, spune Dr. Doina Mihaela Tobescu.
După clarificarea situației, este importantă colaborarea cu școala și cu profesorii pentru a identifica și a stopa comportamentele agresive. „Bullying-ul poate avea consecințe emoționale serioase, dar intervenția timpurie poate face o diferență majoră. Copiii au nevoie de sprijinul adulților pentru a depăși astfel de experiențe”, subliniază Dr. Doina Mihaela Tobescu, medic primar neurologie și psihiatrie pediatrică, Renew Institute.
