Emfizemul pulmonar, boala care te împiedică să respiri normal

1 2 jpg jpeg

Emfizemul este o boală pulmonară obstructivă cronică. O întâlnim şi sub denumirea de BPOC, un termen utilizat prima oară de medici la mijlocul anilor ’60, care nu denumeşte o singură afecţiune, ci două: bronşita cronică şi emfizemul.

În timp ce diagnosticul de bronşită cronică se stabileşte după ce o persoană suferă două sau mai multe episoade de trei luni de tuse productivă, pe o perioadă de doi ani, cel de emfizem se pune atunci când plămânii nu mai au aceeaşi capacitate de a se extinde sau de a se contracta. Ambele afecţiuni împiedică bolnavul să respire normal.

De ce apare Emfizemul pulmonar este asociat, aproape întotdeauna, cu fumatul, pentru că fumul de ţigară lezează alveolele (săculeţii cu aer) din plămâni, îngreunând respiraţia. Totuşi, există şi persoane diagnosticate care nu au fumat niciodată. Acestea pot ajunge să sufere de emfizem după ce au fost expuse la praf, fum, chimicale sau poluanţi pe o perioadă îndelungată. Pe cine afectează

Statisticele arată că emfizemul afectează în mai mare măsură bărbaţii cu vârsta de peste 45 de ani, dar incidenţa în rândul femeilor a crescut mult în ultimii ani. Unii fumători au deja emfizem spre vârsta de 30 de ani – dar mulţi nu sunt diagnosticaţi, simptomele fiind puse pe seama „tusei fumătorului”.

Citeşte şi: 10 alimente sănătoase pentru plămâni

Persoanele cu emfizem pulmonar se confruntă cu dificultăţi de respiraţie şi senzaţia de lipsă de aer, mai ales după ce fac efort. Respiraţia şuierătoare, tusea cronică şi uneori, anxietatea şi iritabilitatea apar la cei cu această afecţiune.

Boala este incurabilă, dar simptomele ei pot fi calmate, astfel încât persoana afectată să poată respira mai bine, iar disconfortul să fie minim. Primul pas este, bineînţeles, diagnosticarea. Conform Iniţiativei Globale pentru Bolile Pulmonare Obstructive Cronice, orice persoană trecută de 40 de ani, care prezintă unul dintre simptome sau este expusă factorilor de risc asociaţi cu BPOC, ar trebui să-şi facă un test numit spirometrie. Acest test măsoară volumul şi fluxul de aer: cât aer expiri şi cât de repede o faci.

Pentru cei diagnosticaţi cu emfizem pulmonar, există o serie de tratamente eficiente: terapia cu oxigen, dar şi medicamente numite bronhodilatatoare, care dilată căile respiratorii. Şi exerciţiile fizice regulate contează mult, având un rol important în ameliorarea bolii.

În cazurile mai grave, se recurge la o intervenţie chirurgicală, prin care este înlăturată o parte din plămânul afectat.

La aceste tratamente se adaugă terapii complementare, cum sunt umflatul baloanelor, anumite tehnici de relaxare şi masajul.

Info

În toate situaţiile, renunţarea la fumat este însă o condiţie esenţială pentru cei cu emfizem pulmonar.

2 jpg jpeg

Tratamentul emfizemului vizează creşterea calităţii vieţii pacienţilor. Cu un tratament corect, aceştia pot respira mai bine şi pot avea o capacitate de efort mai mare.

Primul şi cel mai important lucru care trebuie recomandat acestor pacienţi este sistarea fumatului. Apoi, este necesar un tratament de întreţinere cu medicamente inhalatorii din clasa bronhodilatatoarelor, care scad simptomele si cresc capacitatea de efort.

În cazul infecţiilor, se utilizează antibiotice, de regulă după antibiogramă. De asemenea, este foarte importantă vaccinarea antigripală şi antipneumococică a acestor pacienţi. În cazurile avansate, se poate utiliza şi oxigenoterapia la domiciliu.

Este posibil si tratamentul chirurgical, cu rezecţia bulelor mari de emfizem sau de reducere a volumelor pulmonare. În cazuri grave, se poate tenta şi transplantul pulmonar. Recomandările pentru pacienţi sunt simple: să se lase de fumat, să se vaccineze şi să urmeze tratamentul prescris cu regularitate.