Bullying-ul este un fenomen cunoscut de decenii întregi, reprezintă o formă de abuz emoţional şi fizic asupra copiilor de către alţi copii şi se manifestă foarte des în mediul şcolar. De câţiva ani, expansiunea fără precedent a reţelelor sociale online a mutat acest fenomen traumatizant pentru copii şi adolescenti în mediul virtual.

Din nefericire, România ocupă locul 3 la nivel european privind bullying-ul, potrivit OMS, iar aproape 400.000 de elevi sunt ameninţaţi cu bătaia şi 220.000 – bătuţi în mod repetat de colegi, potrivit studiului naţional al Organizaţiei Salvaţi Copiii. 

Psihologul Lenke Iuhoş consideră că efectele bullying-ului asupra sănătăţii psihice a copiilor, în special asupra copiilor din Generaţia Z (care au prins o parte din copilărie în afara “lumii digitale”) pot varia de la forme mai puţin grave la forme extrem de grave, cum ar fi: insomnia, ticurile, anxietatea, tulburările de comportamente, instabilitate alimentară, uneori şi crizele de identitate, multiplicate şi de gânduri de adicţii.
“Hărţuirea fizică şi abuzul emoţional nu sunt fenomene noi, ci există din cele mai vechi timpuri, deoarece stă în natura umana ca oamenii să se raporteze unii la alţii prin prisma puterii pe care o manifestă. În societatea modernă, hărţuirea fizică nu mai este aşa răspândită precum în trecut, iar abuzul emoţional este cel care defineşte, în mare parte, aspectele bullying-ului, prin: folosirea etichetelor, ameninţărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false etc. Motivele pentru care elevii hărţuiesc şi agresează alţii elevi sunt, de cele mai multe ori, dorinţa a fi populari, de a fi respectaţi de restul grupului”, explică psihologul Lenke Iuhoş.

Agresorii identifică victimele după unele semnalmente

Totodată, specialistul afirmă că agresorii hărţuiesc întotdeauna persoanele pe care le consideră vulnerabile, atât fizic, cât şi psihic, deoarece în spatele comportamentului de tip bullying există o stimă de sine scăzută şi multitudini de frustrări a agresorului, pe care încearcă să o compenseze prin agresivitate. 
“De cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stimă de sine scăzută, cei care sunt vulnerabili si nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situaţii financiare precare sunt, de regulă, “ţinele” agresorilor”. De cealaltă parte, agresorii au temperament inflexibil, nu sunt empatici, ba chiar se bucură când fac rău celorlalţi şi epatează cu această lipsă de empatie, crezând că este cheia popularităţii în societate”, declară psihologul Lenke Iuhoş.

Autorităţile din România ar trebui să ia mult mai în serios acest fenomen

Specialistul consideră că fenomenul este destul de grav, escaladează de la an la an şi de la generaţie la generaţie, iar în cazul Generaţiei Alpha, putem observa că indicele de empatie este mult mai scăzut decât în cazurile generaţiilor anterioare. Totodată psihologul Lenke Iuhoş afirmă că autorităţile române ar trebui să acorde o mai mare importanţă atât bullying-ului din şcoli, cât şi bullying-ului de pe Internet, pentru protecţia drepturilor copilului. “Se impune introducerea unei discipline care să abordeze inteligenţa emoţională, deoarece copiii din ziua de azi reuşesc tot mai greu să-şi managerieze emoţiile, simţirile, reacţiile iar de cele mai multe ori acţionează conform sistemului de principii "cu drepturi". Copiii pot fi învăţaţi, prin intermediul acestor cursuri, cum să-şi gestioneze mai bine emoţiile şi sentimentele şi cum să-şi canalizeze furia şi frustrarea în scopuri constructive, şi nu distructive. Totodată, bullying-ul este un comportament învăţat (nu ne naştem cu astfel de comportamente lipsite de empatie), care poate fi prevenită şi combătută, printr-o relaţie mult mai strânsă între şcoală-părinţi-copii-autorităţi”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.