Pentru a avea un creier în formă, inclusiv la bătrâneţe, este bine să ţii cont de câteva sfaturi. Adoptând un stil de viaţă sănătos poţi preveni afecţiuni precum boala Alzheimer.

Exerciţiul fizic are beneficii dovedite

Ai tot auzit că sportul este de ajutor pentru menţinerea sănătăţii. În ceea ce priveşte creierul, beneficiile mişcării sunt confirmate. Alergarea uşoară şi chiar mersul pe jos pun sângele în mişcare, ceea ce ajută la irigarea mai bună a creierului. Iar un creier irigat corespunzător funcţionează mai bine. Mişcarea stimulează neurogeneza, adică procesul de formare a neuronilor. Prin sport, este favorizată formare de noi celule nervoase în zona hipocampului, regiunea cerebrală asociată cu memoria, cu stările emoţionale şi cu imaginaţia. Efectele pozitive se observă la cei care fac mişcare cel puţin 30 de minute zilnic. Numeroase studii au arătat că exerciţiile fizice previn sau chiar întârzie apariţia unor boli precum Alzheimer şi Parkinson. Şi excerciţiile de respiraţie amplă şi profundă cresc oxigenarea, cu impact pozitiv asupra sănătăţii cerebrale.

 

Somnul consolidează memoria

Lipsa somnului suficient (7-8 ore pe noapte) are consecinţe negative asupra creierului: îi încetineşte funcţionarea şi favorizează apariţia dificultăţilor de concentrare, afectând memoria pe termen scurt. În urma cercetărilor s-a observat că somnul este important pentru consolidarea memoriei şi pentru procesele de învăţare. Este bine de ştiut că somnul insuficient este asociat cu apariţia tulburărilor de memorie şi a bolilor neurodegenerative. Studiile au arătat că şi somnul de după-amiză favorizează sănătatea creierului: procesează amintirile, creşte creativitatea şi îmbunătăţeşte memoria. Este ideală odihna între orele 13.00 şi 16.00; după acest interval, puiul de somn poate perturba somnul de noapte.  

 

Evită stresul

Unul dintre cei mai mari inamici ai sănătăţii creierului este stresul. Pe termen lung, stresul poate determina apariţia unor modificări ale structurii şi funcţionării creierului. Pierderile de memorie, tuburările de concentrare şi anxietatea sunt câteva dintre consecinţele expunerii la situaţii stresante pe o perioadă lungă. Cercetările au arătat şi că stresul prelungit expune inclusiv la pierderi ale masei cerebrale şi la apariţia demenţei.

 

Învaţă la orice vârstă

Cine spune că numai la şcoală trebuie să învăţăm? Chiar şi la vârsta adultă, încearcă, de pildă, să înveţi o limbă străină. Dincolo de faptul că îmbunătăţeşte concentrarea, învăţarea unei limbi străine poate întârzia boala Alzheimer, în medie, cu 4 ani şi jumătate, potrivit unui studiu.  

Exersează, memorează, analizează – acestea sunt aspecte importante ale gimnasticii cerebrale. Cu cât sinapsele sunt mai solicitate, cu atât se vor forma mai multe conexiuni şi se vor menţine dacă sunt solicitate, lucru ce întârzie bolile neurodegenerative.

 

Citeşte, citeşte, citeşte

O altă activitate necesară pentru gimnastica minţii este lectura, ale cărei beneficii asupra creierului au fost demonstrate în cadrul multor cercetări. Potrivit unui studiul publicat în „Huffington Post”, lectura regulată ajută la scăderea deteriorării cognitive cu 32%. Dacă eşti un împătimit al privitului la televizor (care nu stimulează cerebral), alege să citeşti o  carte!

 

Socializează

Interacţiunile sociale menţin creierul în formă. Iată de ce este important să socializezi (dar nu pe reţelele de socializare), să îţi cultivi relaţiile, să îţi faci noi prieteni pe tot parcursul vieţii. Persoanele care sunt active social sau care, de pildă, lucrează şi au interacţiuni sociale şi la vârsta pensionării au o oarecare protecţie faţă de boala Alzheimer. „Legăturile sociale şi activitatea profesională ajută la menţinerea facultăţilor cognitive. Acestea participă la constituirea unei «rezerve cognitive» benefice contra îmbătrânirii cerebrale”, afirmă prof. Françoise Forette. Cu cât profesia implică mai multă activitate intelectuală, cu atât funcţiile cognitive sunt mai solide în momentul pensionării. Învaţă ceva şi memorează lucruri utile precum numerele de telefon, zilele de naştere ale apropiaţilor şi CNP-ul personal. 

 

Ştiai că...

...activităţi precum tricotarea sau croşetare şi, în general, activităţile care presupun lucrul manual, sunt benefice pentru creier?

...meditaţia poate ajuta la refacerea materiei cenuşii?

...efectuarea mai multor activităţi în acelaşi timp (multitasking) nu este benefică pentru creier?