Ce spune medicul despre prostata mărită, boala regelui Charles?

18 ianuarie 2024   Vedete

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii va fi spitalizat din cauza unei hipertrofii benigne de prostată, cunoscută şi ca prostată mărită sau adenom de prostată. 

„La fel ca mii de bărbați în fiecare an, regele a fost consultat pentru o hipertrofie de prostată. Afecţiunea de care suferă Majestatea Sa este benignă și va merge la spital săptămâna viitoare pentru o procedură corectivă”, a anunțat Palatul Buckingham într-un scurt comunicat.

De ce apare hipertrofia de prostată

Parte a aparatului genital masculin, prostata este o glandă de mărimea unei castane, aflată la baza vezicii urinare. Pe măsura înaintării în vârstă, prostata începe să se mărească. Nu se știe cu exactitate cauza hiperplaziei de prostată, fiind posibil să aibă legătură cu modificările anumitor hormoni precum testosteronul. Când prostata se mărește, se comprimă uretra, blocând fluxul urinar, ceea ce îngreunează eliminarea urinei. De aceea, principalele simptome ale adenomului de prostată sunt cele de ordin urinar. Bărbații cu prostata mărită au frecvent nevoia de a urina și au urinări frecvente, în special noaptea, sau au nevoia imperioasă de a urina, pentru că vezica nu este golită complet.

Ce spune medicul

"Odată cu înaintarea în vârstă, mulți bărbați încep a prezenta o creștere a frecvenței urinare, o scădere a jetului urinar și apariția micțiunilor nocturne, moment în care o parte din aceștia stabilesc, ca și cauză a problemei lor, prostata mărită și încearcă să găsească un remediu, fie prin intermediul anturajului, fie în mass-media, fără a consulta un specialist", spune dr. Bogdan Gabriel Pârlițeanu, medic specialist urologie. 

„Prostata mărită” nu este echivalentă cu simptomatologia urinară severă și, în consecință, inițierea terapiei medicamentoase sau chiar a terapiei intervenționale nu este necesară. Unui pacient cu „prostata mărită” trebuie să i se stabilească mai întâi gradul simptomatologiei urinare joase, în urmă unei anamneze și a completării unui chestionar - Scorul Internațional al Simptomatologiei Prostatice (IPSS), apoi volumul prostatic, prin tușeu rectal sau metode imagistice ecografice, și nu în ultimul rând obiectivat gradul obstrucției prin studii urodinamice cu măsurare de reziduu postmicțional. La acestea vor fi adăugate investigațiile de laborator  precum sumarul de urină, urocultura, PSA (antigenul specific prostatic) și free PSA. Astfel, după evaluarea corespunzătoare și stratificarea pacientului în funcție de severitatea simptomelor urinare joase se poate decide algoritmul terapeutic împreună cu pacientul, deoarece este absolut necesară explicarea riscurilor și beneficiilor diferitelor forme de terapie. Această colaborare deschisă și implicarea pacientului au menirea de a crește complianța la tratament și sunt un element important în identificarea terapiei individuale.

Există modalități terapeutice și conservatoare ce includ supravegherea și modificarea stilului de viață (terapie comportamentală și modificări dietetice), fitoterapie (extracte de polen, semințe de dovleac, fructe de Serenoa Repens sau Boswellia serrata) și tratamentul farmacologic (cu alfa-blocanti tip Tamsulosin, inhibitori de 5-alfareductaza tip Dutasterida sau combinația acestora). Eșecul parcugerii tuturor celor 3 etape va avea drept ultimă soluție terapia chirurgicală.

Vezi şi: Prostată mărită afectează viața sexuală a bărbaților?

Mai multe