Planta care te scapă de toxine şi de constipaţie. Cum e bine să o consumi

Apreciată din punct de vedere culinar, ştevia românească este şi un remediu naturist valorificat pentru a trata diverse probleme de sănătate.

Ştevia conţine fier şi săruri minerale, fiind indicată în anemie şi pentru remineralizarea organismului sau pentru combaterea asteniei de sezon. Ştevia are acţiune depurativă, tonică, antiinflamatoare, antioxidantă şi antibacteriană. Datorită conţinutului de vitamine A şi K, este bună pentru sănătatea ochilor şi a oaselor. Vitamina K îi conferă şi proprietăţi antihemoragice, prevenind sângerările nazale şi vânătăile. Valoare terapeutică au frunzele de ştevie, dar şi seminţele şi rădăcinile, care se recoltează toamna.

"Este bine să avem în vedere consumul de ștevie (crudă sau ușor preparată) pentru imunitate și adaptarea la noul anotimp. Frunzele de ștevie se pot consuma crude, în salate, fierte în ciorbe și garnituri la carne, dar și ca înlocuitor al frunzelor de viță de vie pentru sarmalele. Este o plantă perenă care crește spontan primăvara și care are multiple beneficii pentru organism, fiind bogată în vitamine (C, A, E și K), minerale (magneziu, fosfor, potasiu, calciu, fier, zinc), dar și fitonutrienți", explică Maria Martac, nutriționist. 

Beneficiile șteviei

· Fiind bogată în electroliți (magneziu, K) ajută la refacerea organismului după un episod de diaree.

· Stimulează energia mentală și fizică reducând asteniile de primăvară.

· Combate constipația și reglează tranzitul intestinal, prin conținutul mare de fibre.

· Fiind bogată în nutrienți, dar săracă în calorii, combate obezitatea, este un aliment ideal în dietele de slăbit și în alimentația de bază a vegetarienilor.

· Previne si combate o serie de afecțiuni hepatobiliare datorită efectului său laxativ.

· Consumată crudă este o barieră împotriva bacteriilor care determină cariile dentare.

· Consumată constant, reglează nivelul glicemiei și reduce tensiunea arterială.

· Conținutul ridicat de vitamina C face din ștevie un antiinflamator si antibacterian natural.

· Datorită acțiunii antibacteriene, decoctul de ștevie este eficient în combaterea tusei sau a rănilor.

Ajută la eliminarea toxinelor

Graţie proprietăţilor diuretice şi purgative, ştevia favorizează eliminarea toxinelor din organism. Pentru ca efectele să fie observate, este bine să se reducă aportul de alimente procesate precum mezelurile şi să se consume mai ales legume şi fructe de sezon. Completează zilnic cu 2-3 căni de infuzie de ştevie.  

Totodată, poate acoperi necesarul de nutrienţi (fier, magneziu, potasiu), care este posibil să fie mai redus după ieşirea din iarnă, când oferta de vegetale de sezon nu este atât de bogată. Consumul de frunze de ştevie proaspete, în salate, ajută în tratarea scorbutului, boală care apare din cauza carenţei severe de vitamina C (100 g de frunze proaspete conţin 80% din doza zilnică recomandată de vitamina C).

Are efect purgativ

Datorită efectului purgativ şi a faptului că e bogată în fibre, ştevia susţine tranzitul intestinal, ajutând în caz de constipaţie. Stimulează şi mişcările de contracţie ale pereţilor intestinali şi ajută la curăţarea colonului. Totodată, planta este benefică şi în caz de diaree. Fiind sursă de magneziu şi de potasiu, ştevia permite restabilirea echilibrului fluidelor din corp pierdute în urna deshidratării datorate diareii.

Adjuvant în eczeme

În Antichitate, ştevia era folosită în cazul bolilor de piele, planta fiind utilă în caz de eczeme şi nu numai. Aplicate extern, frunzele și rădăcinile de ştevie zdrobite ajută la accelerarea vindecării în ulcerelaţii și răni. Pecinginea şi bubele dulci pot fi tratate cu cataplasme de ştevie.

Cum se consumă

INFUZIA de ştevie se prepară din 2 linguri de frunze uscate şi mărunţite la 250 ml de apă. Se lasă 30 de minute la infuzat. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, la nevoie sau în cure de cel mult 3 săptămâni.

DECOCT: 4 linguri de rădăcină uscată de ştevie se fierb 5 minute în 500 ml de apă, apoi se filtează. Pentru efectul detoxifiant, se pot bea 2 căni pe zi (la fel şi în caz de diaree).

CATAPLASME: funzele şi tijele de ştevie se zdrobesc şi se pun pe piele, sub formă de cataplasme.

SALATĂ: din frunzele de ştevie se poate face o salată, la care se mai adaugă ulei de măsline şi zeamă de lămâie.

INFO

Ștevia românească (genul Rumex) este diferită de ștevia rebaudiană, care este folosită ca îndulcitor.

Contraindicaţii

Pe lângă beneficiile sale, ștevia conține și fitonutrienți antrachinonici, iar din acest motiv nu este recomandată în dieta femeilor gravide și a mamelor care alăptează. Aceștia trec în lapte și pot provoca diaree la sugar, atenţionează nutriţionistul Maria Martac. Datorită conținutului de oxalați, nu este recomandată celor care rețin în organism oxalații (persoanele care suferă de gută, calculi renali sau hepatici). De asemenea, din cauza conținutului de fibre și oxalați nu este recomandată celor care suferă de intestin iritabil sau de alte afecțiuni digestive.