Cât durează să digerăm mâncarea şi care sunt factorii care pot perturba digestia
Fiecare aliment are o durată de digerare mai mică sau mai mare, dar ştiai că acest proces poate fi influenţat şi de anumiţi factori?
Digestia este procesul de descompunere a alimentelor în nutrienții pe care corpul nostru îi folosește, potrivit specialiștilor de la Clinica Cleveland, SUA. Acest proces începe odată ce introducem mâncarea în gură, continuă în stomac şi intestinul subțire, ultimul segment al tubului digestiv fiind intestinul gros.
Vederea și mirosul alimentelor pornește procesul de digestie. Ca răspuns, corpul nostru începe să producă saliva suplimentară, care conține enzime necesare digestiei, iar odată ce mâncarea este înghițită, începe activitatea stomacului.
În stomac, mâncarea se dizolvă în sucurile digestive, creând un amestec apos, care trece în intestinul subțire. „Pereții intestinului subțire absorb nutriementele necesare și apa”, spune dr. Christine Lee de la Clinica Cleveland. Ulterior, colonul preia ceea ce corpul nu a folosit și elimină reziduurile prin mișcarea intestinală.
Tot acest proces poate dura câteva ore. În general, alimentele rămân în stomac între 40 și 120 de minute. La acești timpi se adaugă încă 40 de minute pentru tranziţia în intestinul subțire. Cu cât mâncarea este mai densă, adică are mai multe proteine sau grăsimi, cu atât este nevoie de mai mult timp pentru digerarea ei.
„Alimentele care conţin carbohidrați precum orezul, pastele sau zaharurile simple, stau, în medie, între 30 și 60 de minute în stomac”, spune gastroenterologul Christine Lee, care adaugă și că, „dacă mâncați o felie cu un strat gros de unt de arahide sau alegeți să întindeți pe pâine un strat de avocado cu ouă prăjite, digestia poate dura între 2 și 4 ore. Dacă mâncăm o bucată de slănină, timpul necesar digestiei va fi și mai lung”.
Factorii care afectează durata digestiei
Dr. Lee avertizează, totuși, că durata digestiei poate să difere de la persoană la persoană. Durata digestiei variază în funcție de metabolismul nostru, de medicamentele pe care le luăm, de cum combinăm alimentele, de cât de activi sau sedentari suntem, de eventualele operații avute, de bolile cronice, precum și de nivelul de stres.
„Mai contează și factorul genetic și vârsta, precum şi metabolismul. Pe măsură ce îmbătrânim, metabolismul încetineşte. De asemenea, odată cu vârsta, apar probleme medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și ateroscleroza, iar medicamentele pentru aceste afecțiuni pot întârzia digestia”, precizează dr. Christine Lee.
Vezi şi: Feniculul, benefic pentru digestie. Ce alte avantaje are
Poate fi influenţată şi de medicamente
Medicamentele și suplimentele pot afecta durata digestia. Printre ele, se numără: medicamente pentru artrită, cele antispastice, antidiabeticele, antidepresivele, tratamentele pentru boala Parkinson şi contraceptivele orale.
Lichidele se digeră repede
Timpul estimativ în care se digeră lichidele sunt mai mici în comparaţie cu cel necesar pentru alimentele solide. Astfel, apa plată se digeră în aproximativ 10 minute, lichidele simple precum sucurile limpezi și ceaiurile, între 20 și 40 de minute, iar cele complexe precum smoothie-uri și shake-urile de proteine, între 40 și 60 de minute.
Vezi şi: VIDEO: Indigestie? Iată cinci ceaiuri care te ajută!
Foamea = stomac gol?
Specialiștii spun că senzația de foame nu apare nepărat atunci când stomacul este gol, ci se poate instala și mai devreme. Foamea este reglată hormonal, deci un nivel crescut de hormoni specifici poate induce senzația de foame, chiar dacă tocmai ai mâncat, iar acest lucru nu are legătură cu digestia. De asemenea, percepția asupra foamei este și ea subiectivă, deci unii dintre noi putem simți foame cu stomacul plin.